De același autor
Reprezentantii UDMR au avut o saptamana plina, in care, cel putin la nivel declarativ, au raspuns provocarilor, ba chiar au iesit la atac.
Primul factor care a creat agitatie in randurile Uniunii a fost vizita presedintelui Traian Basescu in judetele Harghita si Covasna, concluzionata cu o declaratie deloc magulitoare: "UDMR are un comportament feudal in administratie". Corupti, baroni, nedemocratici - sunt cuvintele pe care Traian Basescu spune ca le-a auzit din gura localnicilor la adresa UDMR. In replica, senatorul Péter Eckstein-Kovács a declarat ca tabloul din zona nu este asa de negru cum il ilustreaza Traian Basescu, dar a recunoscut ca presedintele a facut un act de curaj prezentand situatia reala a secuilor din Harghita si Covasna. Senatorul UDMR a mai spus ca, desi Uniunea are greselile ei, nu este o formatiune "feudala" si ca presedintele a particularizat in mod eronat, deoarece "puterea corupe si in Harghita, dar si la Botosani".
De altfel, in discursul sau dupa vizita in secuime, presedintele a negat acuzatiile conform carora el ar urmari spargerea UDMR, sprijinind formatiunea rivala, Uniunea Civica Maghiara (UCM). Liderii UDMR il acuzasera pe presedinte ca se foloseste de UCM pentru a scoate UDMR din parlament, in timp ce conducerea UCM a declarat ca a cerut sprijinul presedintelui in cazul in care UDMR ar putea incerca sa impiedice inscrierea Uniunii Civice ca formatiune politica. Basescu s-a delimitat, vorbind despre "minciuna in care se ascund partidele entice, fie ca vorbim de UDMR, fie ca vorbim de UCM", care se lupta pentru dominatie pe plan local.
Al doilea eveniment al saptamanii l-a avut ca protagonist pe presedintele UDMR, Markó Béla, care a declarat ca formatiunea pe care o conduce "prefera varianta alegerilor anticipate pentru eliminarea incertitudinilor politice". In conditiile in care UDMR se afla la fragilul prag de 5% in optiunile electoratului si tinand cont si de prezenta scazuta la vot a maghiarilor din Romania, indicata de sondajele de opinie, declaratia liderului UDMR ar putea parea hazardata. Insa ea s-ar putea baza pe un fapt mult mai pragmatic: cum optiunile electorale ale maghiarilor sunt impartite intre UDMR si UCM, formatiunea lui Markó Béla prezinta sanse mai mari de a intra in parlament daca nu are rival pe segmental sau de electorat. Alegeri anticipate desfasurate in acest an ar fi o astfel de ocazie, deoarece UCM nu are timp sa se inscrie la tribunal ca partid politic si sa participe la alegeri.
De altfel, relatiile dintre cele doua formatiuni ale maghiarilor sunt fluctuante, iar elementul care le-a adus la masa negocierilor au fost europarlamentarele. UDMR a sesizat pericolul ca maghiarii din Romania sa nu fie reprezentati in Parlamentul European si, prin urmare, a negociat, initial, acceptarea pe listele sale a pastorului Tökés László. Insa celelalte organizatii maghiare din Romania doresc mai mult decat atat, si anume o lista comuna pentru europarlamentare. Desi negocierile nu au ajuns la un rezultat palpabil, declaratiile sunt optimiste: indiferent de formatiunea din care fac parte, politicienii maghiari din Romania au scopuri comune. Mai mult, Kelemen Hunor, presedintele executiv al UDMR, a anuntat ca pana la sfarsitul acestei luni va exista un rezultat al negocierilor si o lista comuna. Tökés László a profitat de trendul aparent pozitiv al negocierilor si a vazut in vizita presedintelui Basescu in judetele Covasna si Harghita un moment benefic pentru actualele dezbateri: "Presedintele ne-a dat, in mod expres, un imbold sa ne unim fortele pentru intrarea in parlament si pentru reprezentarea politica la Bruxelles".
Cert este ca, la ora actuala, UDMR nu mai este convinsa ca va obtine numarul necesar de voturi pentru reprezentarea maghiarilor din Romania in parlament, fie ca vorbim de Legislativul de la Bucuresti sau de cel de la Bruxelles. Uniunea nu pare a avea o strategie solida in acest sens, actiunile sale din ultima perioada aratand mai degraba ca urmareste o rezolvare pe termen scurt a acestei probleme. Insa, in perioada care va urma, UDMR va avea de trecut mai mult decat un test electoral: in chestiune va fi insasi reformarea Uniunii si adaptarea programului la realitate si la nevoile maghiarilor din Romania, elemente care nu mai sunt aceleasi ca in anii ’90.
