Sfarsit agitat de an in lumea bancara

Razvan Braileanu 30.12.2003

De același autor

Revista 22 a initiat o ancheta referitoare la evenimentele financiare care au atras atentia opiniei publice in ultima perioada. La ancheta au fost invitati sa participe reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei si ai bancilor comerciale, profesori si analisti economici, care au raspuns urmatoarelor intrebari:

1. Care vor fi efectele preconizatei denominari (renuntarea la trei sau patru zerouri din coada leului) care va avea loc in anul 2005?
2. Ce impact are asupra populatiei si economiei aparitia bancnotei de 1 milion de lei?
3. Cum comentati intentia BNR de a impune bancilor comerciale masuri de limitare a acordarii de credite catre populatie?

Pana la inchiderea editiei, nu am primit nici un raspuns din partea reprezentantilor Bancii Comerciale Romane.

MUGUR STET, purtator de cuvant al Bancii Nationale a Romaniei
BNR nu este impotriva creditului de consum

1. Deocamdata, va trebui sa asteptam adoptarea de catre Parlamentul Romaniei a legii privind denominarea monedei nationale. Imediat dupa ce aceasta lege va fi adoptata, Banca Nationala va trece la pregatirea din punct de vedere tehnic a opreatiunii de denominare. Apare aici o intrebare fireasca: de ce denominare? Raspunsul e simplu: pentru ca Romania si economia romaneasca au intrat intr-o etapa in care stabilitatea este un cuvant cheie. Dupa cum s-a observat in ultimul timp, inflatia este intr-o tendinta de scadere, stabilitatea monedei nationale este reflectata de evolutia pietei valutare, dobanzile sunt in scadere si avem o stabilitate si pe piata monetara. Este normal sa facem aceasta denominare ca un pas inainte in procesul de integrare europeana pentru ca, in momentul cand Romania va deveni membra a zonei euro, in 2010-2011, se va stabili si o paritate fixa fata de moneda europeana. Una este sa ai o paritate de 40.000 de lei si alta e sa ai 4 lei pentru un euro.

2. Impactul introducerii bancnotei de 1 milion asupra populatiei este unul benefic, ca si cel asupra economiei. Practic, se vedea necesitatea aparitiei unui bilet de banca cu o valoare mai mare de 500.000 de lei, datorita faptului ca platile cu numerar intampinau o anumita greutate, mai ales in cazul bunurilor de folosinta indelungata. Bancnota de 1 milion de lei a venit in intampinarea cerintelor pietei, tocmai pentru a fluidiza platile in economia reala.

3. Banca Nationala a Romaniei a facut precizarea ca nu este impotriva creditului de consum sau, daca vreti, a creditului neguvernamental, in sens mai larg. Viteza cu care in special creditul de consum a crescut este mult prea mare si poate crea probleme. In acest sens, este de ajuns sa ne uitam la deficitul de cont curent, care depaseste 6% din PIB. Aceasta cifra nu este inventata de BNR, ci este luata in calcul de catre toti analistii internationali, atunci cand vorbesc de performanta economica a tarii noastre. Masurile propuse de BNR nu vizeaza stoparea, ci calmarea vitezei de crestere a creditarii. Daca vreti, este vorba de a apasa pe frana, astfel incat masina sa nu mearga cu 300 km/h, ci sa ajunga la viteze normale pentru drumurile din Romania.

BOGDAN BALTAZAR, presedinte al BRD-GSG
Creditul de consum nu este principala sursa a deficitului de cont curent

1. Efectele taierii a patru zerouri din coada cursului leului fata de dolar si euro vor fi benigne, in sensul ca leul va arata mai tare si, deci, ar putea descuraja eventualele politici fiscale si monetare care l-ar putea submina. Evident, conditia absolut necesara pentru succesul antiinflationist al acestui leu tare este ca, inainte de a taia zerourile, sa avem in mod cinstit in 2004 o inflatie de cel mult 9% si sa se fi adoptate, tot in 2004, masurile de restructurare si asanare economica care sa convinga populatia ca sursele de risipa, inflationiste - si deci devalorizante pentru leu - din sectorul economic de stat au fost jugulate.

2. Aparitia bancnotei de 1 milion ar parea ca are un efect inflationist. Nu cred ca este asa, in schimb ea e un martor tacut, dar elocvent, al faptului ca inflatia nu este inca stapanita. Mai suparator este faptul ca emisiunea acestei bancnote nu a fost coordonata cu decizia ulterioara de denominare a leului (leul greu) si ca, deci, vom face toti, si Banca Centrala, si bancile comerciale, cheltuieli destul de mari, pe care durata scurta de viata a bancnotei de 1 milion (1 an) nu pare sa le justifice.

3. Aceasta intentie a BNR este, cum am mai spus in repetate randuri, nu numai gresita, dar si pagubitoare. Ea loveste in mod oportunist, din comanda FMI, tocmai in sectorul de creditare cel mai corect si performant, care este creditarea populatiei, sub pretextul ca acest credit de consum este sursa deficitului de cont curent si a altor dezechilibre din economie. Or, dupa datele Departamentului de Comert Exterior al insusi Guvernului, importurile de bunuri ce fac obiectul creditului de consum reprezinta maximum 5-6% din sursa deficitului de cont curent. Acest deficit, puseele inflationiste, presiunile asupra cursului de schimb al leului nu se datoresc nicicum deci acestui credit de consum, ci mentinerii unui sector economic de stat supradimensionat, ineficient, monopolist (regii autonome, companii nationale, regii locale s.a.), care nu este supus nici unei constrangeri de buget si care contribuie neeconomic la importuri nesabuite, al caror cost nu se regaseste in cantitatea si calitatea bunurilor si serviciilor vandabile furnizate de acest sector economic de stat. De asemenea, sectorul de stat contribuie hotarator la arieratele din economie, de circa 45% din PIB si la deficitul cvasifiscal de 5% (in principal din salarii si alte cheltuieli neacoperite de munca productiva) si la puseele inflationiste generate de acesta si care se resimt in economie. Pe plan social, se loveste nedrept in patura importanta de populatie care aspira la un standard de viata mediu si care este majoritatea salariata a sectorului privat autohton; ea duce in spate, prin impozitele exagerate pe care le plateste, greoiul aparat birocratic de stat si pagubitorul sector economic de stat nerestructurat.

Vom incerca in continuare, noi, bancherii romani, sa atenuam in cat mai mare masura, avand de partea noastra argumente de tehnica bancara foarte puternice, efectele reglementarilor gresite pe care BNR-ul este presat sa le adopte in acest moment.

STEVEN VAN GRONINGEN, presedinte al Raiffeisen Bank
Bancnota de 1 milion a fost necesara pentru ca procesul de denominare a fost amanat

1. Efectele denominarii (sau introducerea leului greu, cum a mai fost numita) nu pot fi decat pozitive si vor insemna mai putine cheltuieli pentru toata economia, mai putine erori, fiindca este vorba de mai putine cifre si chiar am putea avea o imagine mai buna pe plan international. Denominarea, in opinia mea, putea fi facuta chiar mai devreme, dar si asa este binevenita.

2. Introducerea bancnotei de 1 milion reprezinta o cheltuiala in plus si a fost necesara pentru ca procesul de denominare a fost amanat.

3. Daca Banca Nationala a Romaniei doreste sa se asigure ca bancile nu isi asuma riscuri prea mari, aceasta masura este in regula. Daca insa va fi vorba despre o decizie administrativa pentru descurajarea procesului de creditare in sine si daca aceasta va insemna o mai mare birocratie pentru clienti, nu cred ca este o decizie fericita. Depinde insa de implementarea acestei intentii si, in perioada imediat urmatoare, vom vedea exact despre ce este vorba.

DANIEL DAIANU, profesor la ASE
Introducerea leului greu ar trebui sa consfinteasca succesul dezinflatiei in Romania

1. Vorbind despre redenominarea leului (vedeti ca spun "redenominare", care mi se pare mai corect decat "denominare") care ar avea loc, potrivit declaratiilor oficiale, in 2005, in esenta, avem de-a face cu o operatiune tehnica, care urmareste sa simplifice derularea tranzactiilor in lei fara a modifica valoarea lor. De aici si imaginea "leului greu". Asemenea operatiune s-a petrecut si in alte tari europene, de pilda in Franta, cu cateva decenii in urma. Fiind o operatiune strict tehnica, efectele economice ar trebui sa fie nesemnificative. Totusi, am putea asista la un mic puseu inflationist in masura in care o serie de vanzatori ar proceda la rotunjirea in sus a preturilor (de exemplu, daca o paine de 4.800 de lei, prin taierea a 3 zerouri, ar costa 5 lei). Asa s-a intamplat in Uniunea Europeana la introducerea euro. Acest mic puseu inflationist ar putea fi, eventual, contracarat de un efect psihologic, dar aici incertitudinea este mare. Oricum, introducerea leului greu ar trebui sa consfinteasca succesul dezinflatiei in Romania.

2. Introducerea bancnotei de 1 milion este si ea o operatiune tehnica, care urmareste sa simplifice unele tranzactii. La noi, numerarul joaca inca un rol important in medierea afacerilor si inflatia cumulata de-a lungul anilor face ca bancnotele pe care le utilizam in prezent sa nu satisfaca nevoile. Se putea astepta pana in 2005, pentru a evita introducerea noii bancnote? BNR cunoaste cel mai bine in ce masura numerarul in circulatie satisface nevoile si de aceea decizia luata nu este, in opinia mea, lipsita de temei. Ar face Banca Centrala cheltuieli suplimentare inutile cu introducerea unei noi bancnote? Eu zic ca nu.

3. BNR este preocupata de limitarea expansiunii cererii interne agregate care ar conduce la un deficit de cont curent prea mare, nesustenabil. In acest context a aparut si atentia fata de viteza de crestere a creditului de consum. Bancile comerciale au dreptate cand afirma ca nu creditul de consum este cauza principala a cresterii deficitului comercial si a celui de cont curent. Cauzele primare sunt: ineficienta multor intreprinderi, care fac importuri desi nu-si platesc furnizori interni si obligatiile fata de stat - asa numitele deficite cvasi-fiscale cand este vorba de intreprinderi de stat; slaba calitate a multor produse autohtone, care nu pot substitui din importuri, sau nu pot fi exportate in conditii de rentabilitate; o combinatie de politici economice care, urmarind dezinflatia si prin aprecierea reala a leului fata de cosul valutar, a favorizat insa unele importuri - mai ales pe relatia dolar; si unele socuri potrivnice ca anul secetos, slab din punct de vedere agricol (importuri suplimentare de cereale si alte produse agricole) si care inseamna si o factura energetica mai mare. Dar BNR are temei sa avertizeze bancile ca este necesara o scrutare mai atenta a celor care solicita credite de consum; nu toate bancile comerciale au sisteme prudentiale interne adecvate si, in plus, o crestere in continuare foarte rapida a creditului de consum - pe fondul neingradirii expansiunii cererii interne de ansamblu - ar putea complica situatia generala. Cum sa fie scrutata mai bine dinamica creditului de consum - prin ce mijloace tehnice, proceduri - este o alta poveste si aici dialogul intre Banca Centrala si bancile comerciale are de decis.

Profit de aceasta intrebare pentru a mentiona si nevoia ca bancile comerciale sa acorde o atentie mai mare creditului pentru productie, ca EXIMBANK-ul sa finanteze mai mult productia de export cu ciclu de fabricatie lunga. Iar autoritatea de privatizare (APAPS) sa ofere investitorilor autohtoni sansa de a repune in functiune intreprinderi care refac lanturi de productie pe verticala si care pot substitui din importuri. Noi exportam foarte mult confectii dar, in fapt, exportul se rezuma la forta de munca ieftina - intrucat am ajuns sa importam aproape totul (inclusiv ata si nasturi). Politica noastra industriala si cea comerciala nu sunt in regula si este nevoie de o mult mai mare atentie pentru stimularea ofertei autohtone de produse de calitate, cu valoare adaugata mai inalta.

Si pentru ca am vorbit despre banci comerciale, deoarece acestea nu doresc sa se implice in creditarea agriculturii - care prezinta riscuri notabile -, este nevoie ca statul sa ajute la formarea unor vehicule financiare speciale pentru finantarea rurala - de genul unor entitati de creditare rurala sau funciara. Aceste vehicule speciale ar stimula productia agricola rentabila pentru piata, modernizarea rurala. In acest sens, ar putea fi utilizate fonduri ale UE (SAPARD) sau linii de finantare speciala de la unele organisme financiare internationale.

IONUT POPESCU, analist economic
Probleme enorme pentru avantaje minore

1. Taierea zerourilor din coada leului va avea, in ansamblu, efecte preponderent negative. Avantajele, minore, se vor estompa in fata batailor de cap pe care le va presupune o astfel de operatiune. In afara de o relativa usurare a activitatilor bancare, cu greu pot fi gasite alte efecte pozitive. Faptul ca cetatenii ar urma sa umble mai mult cu monede decat cu bancnote nu poate fi considerat un avantaj. Despre cheltuielile pe care le va necesita aceasta operatiune s-a mai scris; o cheltuiala uriasa, a carei dimensiune este tinuta secreta de Banca Nationala. Tot la cheltuieli trebuie sa adaugam imensa campanie publicitara care va trebui sa insoteasca operatiunea de schimbare a banilor. Dar cea mai mare problema va fi de ordin psihologic: din memoria colectiva nu s-a sters inca amintirea "reformei" monetare din anii ‘50, atunci cand multi oameni si-au pierdut economiile de o viata. Este nevoie de multi bani si de mult timp pentru a-i convinge pe oameni ca acum va fi altfel. Denominarea este o masura care va crea enorme probleme pentru cateva avantaje absolut minore.

2. Aparitia bancnotei de 1 milion va avea acelasi efect pe care l-au avut, la timpul lor, aparitiile bancnotelor de 50.000, de 100.000, de 500.000 de lei etc., adica va fi repede acceptata, dupa perioada de mirare aferenta. Introducerea acestei bancnote denota incoerenta, daca este privita in contextul mai larg al schimbarii banilor din 2005.

3. Banca Nationala vrea sa sufle in iaurt. Acesta este un fel de provizion pe care si l-a creat BNR (banca centrala obliga bancile comerciale sa-si creeze provizioane pentru creditele acordate), astfel ca, daca peste un an, sa zicem, incepe sa creasca ponderea creditelor neperformante, BNR va putea sa zica: "Noi v-am spus ca s-ar putea sa avem o problema si ne-ati sarit toti in cap!". Sistemul bancar romanesc arata cu totul altfel decat in urma cu sapte ani, de exemplu, s-a profesionalizat si aplica reguli proprii de prudentialitate, in unele cazuri chiar mai rigide decat cele impuse de Banca Nationala. Un astfel de semnal de alarma nu strica, mai ales ca anul 2003 este doar inceputul unei lungi perioade in care romanul isi va cumpara totul, de la frigider pana la casa, doar prin credite.

Ancheta realizata de Razvan Braileanu

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22