De același autor
Candidații pentru prezidențiale s-au aliniat la startul campaniei electorale, care până acum nu oferă nicio surpriză. Lipsa de imaginație, de idei, de carismă și proiecte era previzibilă. Limba de lemn și populismul sunt trăsătura comună și nota dominantă.
Singura picanterie a campaniei e pretenția PNL de a se delimita de PSD și a poza în opoziție la „ciuma roșie”, alături de care guvernează de trei ani încoace. Măsurile electorale sunt pe cale să se transforme într-o sabie cu două tăișuri. Recalcularea pensiilor se dovedește un haos și o dezamăgire. Cele două partide au plasat ștacheta atât de sus, încât confruntarea populației cu realitatea se profilează a fi dureroasă și ar putea avea costuri electorale. Proastă inspirație, dată fiind lipsa de profesionalism endemică a Guvernului, să se aplice recalcularea înainte de alegeri.
Liberalii încearcă să se spele pe mâini, deși melițau zi-lumină despre măririle de pensii, așa cum social-democrații critică acum „România Educată” pe care însă au votat-o și și-au asumat-o, la mica înțelegere cu Iohannis. Totul, în numele sfintei stabilități.
Ciucă își tot anunță faimoasa carte încă nescrisă, devenită etalon al nerușinării în slujba interesului personal, Elena Lasconi se pozează cu brățară tricoloră și cruce peste ie, iar Marcel Ciolacu citește de pe hârtii programe economice din care nu pricepe nimic și dă explicații ridicole și lăcrămoase despre bacalaureatul luat la maturitate.
Înțepăturile dintre Ciolacu și Ciucă, săgețile care zboară între cele două partide sunt boante, simple fente, pentru că, de-o fi unul, de-o fi altul președinte, PNL și PSD tot împreună la putere vor fi. Asta, dacă nu le va strica și ultimele socoteli Mircea Geoană, candidatul neanunțat, dar hotărât „în sinea lui”.
Nu știm ce va fi la capătul acestei campanii, dar, în lipsa unei lebede negre, românilor nu le va rămâne decât să contemple o luptă a prostănacilor. Ce vor alege, greu de spus. //
