10 august, dosarul „bine făcut”

Pentru un președinte care a promis în campanie că va livra „România lucrului bine făcut”, clasarea parțială de către DIICOT a dosarului 10 august ar trebui să fie cel puțin stânjenitoare, pentru că ordonanța de clasare este semnată de un procuror- șef care a fost, potrivit presei, „pus cu mâna” de Klaus Iohannis, la propunerea ministrului justiției, Cătălin Predoiu, deși avertismente cu privire la doam­na Hosu fuseseră destule: de la modul în care a condus ancheta în cazul Caracal, pe care era să-l rateze, până la vulnerabilitatea prezentată de soțul ei, un fost polițist trimis în judecată de DNA pentru mai multe infracțiuni, printre care trafic de influență și dare de mită. Domnii Iohannis și Predoiu nu manifestă însă nicio jenă: unul vrea să ne impresioneze cu fondurile europene pe care le-ar fi „obținut” pentru România, iar celălalt ne aruncă praf în ochi cu proiectul lui de lichidare a clanurilor interlope. Îi urăm succes, dar ne îndoim de reușită, din moment ce tot cu DIICOT trebuie să rezolve chestiunea, iar DIICOT a lăsat fenomenul să se dezvolte, după cum vedem cu toții, chiar dacă nu suntem specialiști în drept.

Tăcerea celor doi vulpoi politici este ajutată din plin de dezinteresul televiziunilor, care, bine hrănite de zecile de milioane de euro alocate de guvern chipurile pentru campanii de informare anti-COVID, au îngropat subiectul.

Doar organizațiile civice, aceleași din ia­nuarie 2017, au inițiat o campanie pen­tru anularea ordonanței de clasare. Putem fi încurajați de faptul că procuroul general, Gabriela Scutea, care poate invalida ordonanța, i-a primit pe delegații ONG-urilor și ar fi spus chiar că unele formulări din text sunt „discutabile”. Ne abținem însă de la orice concluzii până la decizia ei finală, suspectând că ordonanța DIICOT a fost dictată de o frăție la nivel înalt, bine disimulată și protejată politic, între unii procurori, șefi din Poliție și Jandarmerie și, probabil, personaje din serviciile secrete. Altfel nu se înțelege de ce nu a returnat DIICOT dosarul către Parchetul Militar, de unde l-a cerut insistent, după ce a constatat că acuzația privind o tentativă de lovitură de stat nu avea niciun temei, și nici de ce a trebuit să-i scoată de sub urmărire penală pe șefii Jandarmeriei, inclusiv pe colonelul Paraschiv, „omul în alb” (prieten cu familia Hosu), lăsând doar câțiva jandarmi mai zeloși să fie trimiși în judecată pentru abuz. Va rezista procurorul general Gabriela Scutea presiunilor cărora șefa DIICOT probabil nici nu a încercat să le reziste? Nu ne rămâne decât să sperăm, cu prudență, pentru că tot ceea ce a revelat clasarea dosarului 10 august este faptul că în parchete, în speță în DIICOT, lucrează destul de multe personaje dubioase, adevărate vestigii ale totalitarismului.

Astfel, ordonanța de clasare redactată de procurorul Doru Stoica este un adevărat eseu literar de condamnare a protestatarilor pașnici și a procurorului militar Bogdan Pârlog, care a deschis dosarul și apoi a fost anchetat de Inspecția Judiciară, în scopul justificării violențelor din partea jandarmilor și a exonerării celor care au condus represiunea în stradă. Aflăm astfel că nu jandarmii sunt vinovați că l-au lovit cu sălbăticie pe Vlad Gheorghe, cel pe care o lume întreagă l-a văzut ridicând mâinile în fața forțelor de ordine, ci Vlad Gheorghe însuși pentru că... jandarmii erau atacați încontinuu, iar protestatarul a refuzat să iasă din piață. Procurorul Stoica consacră cazului Vlad Gheorghe 17 pagini de ficțiune (205-222) ilustrate cu capturi video întunecate, din care cu greu se poate înțelege ceva, dar pe care zelosul magistrat le tălmăcește astfel încât să scoată victima vinovată de agresiunea jandarmilor. Și tot sub pana procurorului Stoica, acest scriitor ratat, protestatarii se prezintă ca o „cultură iremediabil compromisă” care trebuie „întoarsă la stadiul de brazdă”.

Ca justițiabili și contribuabili, avem tot dreptul să ne întrebăm ce caută în DIICOT specimene ca Doru Stoica? De ce le plătim salarii uriașe și „pensii nesimțite” - lor, precum și polițiștilor și jandarmilor? (Apropo, soțul Georgianei Hosu cumulează un venit anual de 89.622 de lei cu o pensie de la MAI în valoare de 124.800 de lei pe an, adică aproape 18.000 de lei pe lună). Dar dacă ne uităm mai bine, vedem că tot la DIICOT lucrează și Oana Schmidt Hăineală, fost secretar de stat în MJ pe vremea lui Florin Iordache și a celebrei OUG 13, apoi consilie­ră a superdubiosului Bogdan Licu, pe când era procuror general. Și lor le vom plăti în curând pensii astronomice. S-ar putea scrie, de altfel, un serial horror doar enumerând personajele controversate din parchete și din instanțe. Mai ușor de alcătuit ar fi lista magistraților onești, căci este mult mai scurtă. Doar că ei, dubioșii, fac jocurile, nu asociațiile magistraților tineri care se luptă la baionetă pentru integritatea profesiei. Și tot ei trimit în CSM personaje de tristă faimă, ca Lia Savonea și grosul secției de judecători.

Dosarul 10 august nu a ridicat decât un colțișor al batistei puse pe țambal. Este evident însă că toate structurile profunde ale puterii - de la politicieni la jandarmi, polițiști și magistrați - se tem de ce ar putea ieși la iveală dacă el ar fi instrumentat corect. Dar dacă vrem ca România să progreseze cu adevărat, nu doar în discursurile triumfaliste ale politicienilor, trebuie dezvăluit tot tabloul complicităților ticăloase și farsa la care ne invită Iohannis, Orban și Predoiu trebuie să înceteze. //