De același autor
Până la evaluarea ofertei însă, se cuvine să observăm că scrutinul programat pentru 27 septembrie scoate din imobilism partidele, prilejuind chiar amuzante mișcări centrifuge și penibile tentative de șantaj. În cazul PSD însă, vom adăuga și o criză existențială, care a început deja să fie vizibilă.
În general, există o simetrie între dreapta și stânga, ambele dominate de partide mari, PNL și PSD, care nu se pot totuși lipsi de alianțe cu partidele mai mici, ca USR și PMP și, respectiv, Pro România și ce a mai rămas din ALDE. De aici provin și tensiunile politice, pentru că partidele mari nu vor să cedeze aproape nimic, sau prea puțin, iar cele mici sunt constrânse la manevre de intimidare. Disperat că va rămâne în afara unei liste a dreptei, PMP lansează sperietoarea unei ipotetice candidaturi a lui Traian Băsescu. O ipoteză interesantă, dar nu mai mult decât atât, cel puțin deocamdată. Pe de altă parte, Alianța USR-PLUS s-a văzut nevoită să-și prezinte candidații pentru București înainte de încheierea negocierilor cu PNL, nu pentru a bloca negocierile, ci pentru a evita strivirea de către „fratele mai mare”, mai ales în Capitală, singurul mare oraș în care Alianța USR-PLUS are șanse reale. A obținut se pare susținerea doamnei Clotilde Armand la sectorul 1, în contrapartidă cu susținerea vice-primarului PNL Dan Cristian Popescu la sectorul 2 și a lui Cristian Ciucu la sectorul 6. Dacă va obține și sprijinul pentru Ana Ciceală la sectorul 3, probabil că acest lucru se va datora convingerii PNL că Robert Negoiță este prea greu de învins de către candidata USR, lipsită de notorietate, deși activă în CGMB. USR-PLUS contează însă pe crearea unei stări de spirit defavorabile PSD, care ar putea favoriza actuala „partidă guvernamentală”. Interesant este că și actualul primar al sectorului 3, Robert Negoiță, ia în serios acest scenariu, de vreme ce, încă din noiembrie anul trecut, după dezastrele provocate de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, a inițiat un nou partid, „Alianța sector 3”, ai cărui membri fondatori sunt trei directori din primărie. Acesta ar fi, probabil, acel partid nou, tânăr și independent cu care super-oportunistul Robert Negoiță vrea să-și salveze pielea dezicându-se de partidul care l-a promovat și chiar de primarul general Gabriela Firea. Va fi deci interesant de văzut dacă domnul Negoiță va candida fără sprijinul PSD, bazându-se pe calitățile personale, și, dacă o va face, ce va câștiga. În tot cazul, dezicerea sa de PSD este semnalul unei crize a partidului condus interimar de Marcel Ciolacu, de vreme ce aleșii, precum șobolanii, încep să părăsească corabia.
Dacă circul făcut de Robert Negoiță nu era suficient, iată-l și pe Victor Ponta umflându-se în pene și șantajând PSD cu o posibilă candidatură la Primăria Generală a Capitalei, care ar pulveriza șansele doamnei Firea la al doilea mandat, prin ruperea votului stângii. S-a aflat între timp că de fapt domnul Ponta a recurs la șantaj pentru că Marcel Ciolacu i-a respins pretenția maximală la 40 de locuri eligibile pe listele unei alianțe a stângii la alegerile generale din iarnă. În tot cazul, psd-iștii cu experiență i-au amintit lui Ponta că un eșec – garantat – la Primăria Generală ar dăuna șanselor sale la alegerile prezidențiale din 2024, pe care afirmă că dorește să le câștige. Așa este, fără îndoială, dar oare nu este mai periculos pentru oricine are ambiții prezidențiale să o ajute pe Gabriela Firea să câștige un al doilea mandat care ar îndreptăți-o să ceară sprijinul PSD pentru o candidatură prezidențială în 2024? Totodată, ne întrebăm în continuare, are Marcel Ciolacu vreun interes să întărească în așa măsură poziția doamnei Firea, încât s-o transforme într-un potențial rival la conducerea partidului? Jocurile nu sunt făcute în PSD, doar circul este asigurat, iar Victor Ponta contează în ecuație mai puțin decât crede. Deocamdată însă, el plusează, este luat în seamă mai mult decât merită de mass-media și promovează Pro România ca unicul partid care i se opune în mod real lui Klaus Iohannis. Această concurență pe culoarul stângii a devenit grotescă și cinică în contextul pandemiei, PSD și Pro România, de mână cu ALDE, întrecându-se în sabotarea și persiflarea eforturilor guvernului de a stăvili contagiunea. La drept vorbind, dacă am avea mintea întreagă cu toții, am înțelege că nu avem ce alege din oferta stângii pentru Capitală, chiar dacă nici Nicușor Dan nu reprezintă soluția ideală.
Mai trist este că oferta PNL este și ea lipsită de strălucire, cu mici excepții, și că partidul s-a gândit la promovarea unor traseiști, ca Dan Croitoru la sectorul 5, care a fost chiar viceprimarul lui Marian Vanghelie și i-a rămas prieten. Despre ce fel de de-psd-izare putem vorbi cu astfel de oameni sau cu fostul psd-ist ieșean Mihai Chirica? Ce șanse avem să schimbăm practicile politice clientelare și corupte în administrație, dacă votăm dreapta la alegerile locale din 27 septembrie? Din păcate, nu avem nicio garanție a unei schimbări radicale, mai ales că nici măcar nu știm cum vor arăta listele de candidați la CGMB și la consiliile locale. Dacă PSD rămâne în fruntea bucatelor însă, putem fi siguri că practicile toxice vor fi continuate în forță. Astfel, alegerea este simplă – și tristă, totodată. //
