De același autor
Până când va sosi momentul marilor succese ale României postcomuniste, încununate de acceptarea PNRR la Bruxelles, ne vedem forțați să înregistrăm eșecurile înregistrate în transformarea României într-o democrație funcțională și prosperă. Ignorate de politicieni și de mass-media, aceste eșecuri se acumulează constant, ne mențin la periferia Europei și gonesc din țară milioane de români inteligenți și harnici.
Ce legătură are depopularea țării cu anticorupția, va întreba Komentariatul, care nu contenește să minimalizeze importanța reformării justiției – condiție sine qua non pentru succesul anticorupției - sub pretextul că „oamenii simpli” nu ar fi preocupați de subtilități juridice, ci de nivelul de trai. Așa o fi. Oamenii simpli poate că nu au o opinie despre DNA sau SIIJ, dar știu multe despre sistemul corupt care i-a gonit din țară pe copiii și nepoții lor. Județele cele mai corupte sunt și cele mai sărace și cel mai puternic depopulate. Teleormanul, de pildă, a pierdut, potrivit Eurostat (citat de profesorul Vasile Ghețău pe Contributors.ro), peste 40% din populație, iar Gorjul, peste 30%.
„Oamenii simpli” fac legătura între corupție și sărăcie, chiar dacă nu au soluții. Politicienii, în schimb, știu care este soluția, doar că nu vor să o aplice: corupția nu poate fi combătută decât de o justiție independentă, curățată de propriii corupți și eliberată de presiunile politicienilor. Această soluție contravine însă intereselor politicienilor, care o sabotează pe toate căile. La fel se întâmplă și acum, când tentativele ministrului justiției, Stelian Ion, de a obține desființarea SIIJ și de a întări DNA și DIICOT au devenit o luptă cu morile de vânt, pentru că în coaliție doar USR PLUS urmărește aceste obiective, iar PNL și UDMR le sabotează.
Or, între SIIJ și sabotarea anticorupției există o legătură directă, pentru că scopul creării SIIJ a fost intimidarea magistraților incomozi și salvarea politicienilor penali, ale căror dosare SIIJ le putea retrage din apel. De aceea desființarea ei a fost cerută de SUA, de Comisia Europeană și de GRECO și a fost promisă de coaliție. Totuși, guvernul a trimis un proiect de lege corect în parlament, iar parlamentarii UDMR l-au blocat, cerând ca, după desființarea SIIJ, dosarele magistraților anchetați pentru corupție să nu ajungă la DNA, ci la o secție a Parchetului General, care ar deveni un nou SIIJ, dar cu alt nume. Exasperat, ministrul justiției, Stelian Ion, a cerut și opinia Comisiei de la Veneția. Aceasta a desființat amendamentele UDMR, dar proiectul de lege pentru desființarea SIIJ tot nu s-a urnit și se află blocat la Senat, care este camera decizională. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a schimbat doar tactica și declară acum că, dacă amendamentul contestat este respins în Comisia juridică, partidul său va vota proiectul de lege ca atare. Câtă deschidere, nu-i așa? De fapt, domnul Kelemen este doar cinic, pentru că știe că în Comisia prezidată de penelista Iulia Scântei poate obține ușor o majoritate în favoarea amendamentului „toxic” cu ajutorul PSD și al AUR. PNL și USR PLUS împreună nu au majoritatea, iar dintre peneliști nu toți sunt ostili amendamentului „toxic”. Senatorul PNL Daniel Fenechiu l-a declarat chiar „binevenit”. Și niciun liberal nu i-a luat apărarea ministrului Stelian Ion, care și-a atras insulte, atacuri și cereri de demisie din partea liderilor UDMR Kelemen Hunor și Csoma Botond.
Avem de a face aici cu un pervers pas de deux, în care PNL joacă în echipa UDMR, deși pretinde că ar căuta doar o soluție mediată. Dar ce ar fi de mediat în cazul unui proiect de lege aprobat deja de guvernul coaliției?
Ne aflăm, de fapt, în fața unui eșec previzibil din momentul cooptării în coaliția de guvernare a UDMR, partid ostil DNA, care a pus umărul cu convingere la masacrarea legilor justiției de către Comisia Iordache. Iar PNL, indiferent dacă va fi condus de Ludovic Orban sau de Florin Cîțu, este dependent de liota lui de baroni și primari hămesiți și nu are cum să fie interesat de o justiție prea atentă la modul în care sunt cheltuiți banii publici – românești și europeni. Duplicitatea PNL față de remedierea modificărilor legilor justiției (303 și 304) impuse de PSD și UDMR în epoca Dragnea s-a văzut și cu prilejul votului asupra legii propuse de USR PLUS, care prevedea, printre altele, reducerea vechimii necesare pentru numirea la DNA sau DIICOT de la 10 la 7 ani, în condițiile unui deficit de personal al celor două parchete de 40%. Printr-un amendament inutil depus la Cameră și apoi desființat la Senat, penelistul Ion Cupșa a oferit președintei ÎCCJ, Corina Corbu, anchetată cândva de DNA, un argument pentru a invoca nerespectarea bicameralismului ca obiecție de neconstituționalitate. CCR a respins această obiecție, deși a admis sesizarea ÎCCJ. Tentativa penelistului Cupșa de a încurca lucrurile nu trebuie uitată, mai ales că tot el a fost singurul liberal care, în 2018, a votat în favoarea legii recursului compensatoriu, care a scos din pușcării 20.000 de infractori.
Decizia CCR lasă DNA și DIICOT fără personal și are efecte grave pentru combaterea corupției și criminalității, iar tergiversarea desființării SIIJ ține în viață o instituție menită să-i intimideze pe magistrați, și aceasta, prin voința a două partide din coaliția de guvernare - UDMR și PNL. Absența voinței politice pentru reformarea justiției și combaterea corupției pune sub semnul întrebării aprobarea PNRR la Bruxelles, căci UE nu se îndatorează pe piețele financiare de dragul unor corupți de la periferia Europei. Iar fără bani și cu o clasă politică venală și coruptă, România rămâne săracă și înapoiată. Aceasta este marea miză a reformării justiției – o miză pe care mass-media o ascunde și cetățenii o ignoră pe riscul lor.
