De același autor
Ceea ce s-a intamplat in Romania cu prilejul izbucnirii gripei aviare in judetul Brasov confirma justetea tezei economistului indian Amartya Sen, laureat la Premiului Nobel, potrivit careia calamitatile se datoreaza in primul rand factorului politic corupt sau iresponsabil si abia in ultimul rand naturii..jpg)
Daca analizam ceea ce s-a intamplat la fermele Drakom si Pati Prod din judetul Brasov, constatam ca avem de a face mai putin cu rezultatul unei fatalitati biologice si mai mult cu o consecinta logica a coruptiei si neseriozitatii celor care administreaza treburile tarii.
Plecand "pe filiera" de la acest caz concret, vom regasi personaje si practici care au devenit constante ale societatii romanesti: omul de afaceri smecher si fara scrupule, care reuseste sa corupa autoritatile pentru a obtine autorizatie de functionare, desi nu indeplineste conditiile minime de biosecuritate, si care, la nevoie, ingroapa pe ascuns mii de pasari moarte; medicul veterinar si inspectorul sanitar care inchid ochii la nereguli, in schimbul traditionalelor foloase necuvenite, si elibereaza certificate sanitare in alb; directorul de directie sanitar-veterinara care fie nu-si face datoria si nu controleaza ce se intampla in teritoriu, fie tolereaza neregulile, in schimbul acelorasi foloase necuvenite; corpul de control al Ministerului Agriculturii, care nu inspecteaza fermele si descopera functionarea lor ilegala abia cand izbucneste gripa aviara; in sfarsit, deasupra tuturor troneaza seful agentiei guvernamentale, numit conform algoritmului politic. Adaugam consecintele firesti ale sistemului, cum ar fi paralizia in momentul in care apar problemele si incapacitatea de a le rezolva. Autoritatile locale din judetul Brasov au asteptat sase zile inainte de a anunta la centru aparitia gripei aviare. In tot acest timp nu au facut nimic. De fapt, pana cand nu a intervenit autoritatea centrala, nu s-a luat nici o masura. Nu este normal ca jumatate din guvern, presedintia si serviciile secrete sa se implice in elucidarea cauzelor izbucnirii gripei aviare, cand fenomenul putea fi prevenit prin simpla aplicare a legii. Pentru aceasta, evident, aveam nevoie de functionari publici onesti si constiinciosi.
Ne pare rau ca trebuie sa-l contrazicem pe presedintele Traian Basescu, dar nu putem sa nu vedem ca, in fibra sa intima, Romania este o tara in care coruptia s-a instalat mai profund si mai durabil decat orice virus. Nicaieri nu este ea mai evidenta si mai rezistenta decat in teritoriu. Din 1989 incoace, guvernele au venit si au plecat, dar clanurile locale nu au fost tulburate. Ajunse la o prosperitate economica remarcabila, ele isi finanteaza reprezentanti in parlament, in justitie si in administratie, care le apara interesele. Presa centrala si locala este plina de exemple concrete, pe care autoritatile centrale, ca si organele de ancheta, le ignora cu desavarsire.
Sa nu ne facem iluzii ca la nivel central lucrurile ar sta mai bine. Iata, de pilda, ca sa nu iesim din subiect, cazul directorului Institutului de Diagnostic si Sanatate Animala, Nicolae Stefan, anchetat pentru ca ar fi trucat o licitatie astfel incat s-o castige firma fiului sau. Agentia Nationala Sanitar-Veterinara (ANSV) ar fi trebuit sa-l suspende imediat din functie, dar nu a facut-o. Acelasi Nicolae Stefan refuza apoi sa trimita testele de identificare a gripei aviare la Institutul Cantacuzino, in ciuda deciziei ministerului privind efectuarea in paralel a analizelor. Nimeni nu-l pedepseste. Cum nici pe presedintele ANSV, Ion Agafitei, nu l-a pedepsit nimeni prea sever. Demis pentru "neglijenta criminala", domnul Agafitei nu face obiectul nici unei anchete. Cazul sau ridica acut problema raspunderii inaltilor oficiali guvernamentali pentru actiunile lor; in ultima instanta, chiar a raspunderii politice.
Nu este insa singura problema pe care o scoate la iveala gripa aviara. Insusi statutul ANSV ar trebui pus in discutie. Creata de guvernul Adrian Nastase, ANSV a fost plasata in subordinea cancelariei primului ministru, desi ar fi trebuit sa tina de Ministerul Agriculturii. Neoficial, se spune despre aceasta agentie ca a fost organizata astfel incat toata lumea - si sanitarii, si inspectorii, si reprezentantii guvernului - sa-si "ia tainul", adica sa "valorifice" in interes propriu functia vitala de certificare a produselor animale. Din pacate, guvernul Tariceanu nu a reformat-o. Doua din cele trei stegulete rosii pe care le-am primit in Raportul de tara trebuie plasate in ograda ANSV. Este vorba, pe scurt, de securitatea alimentara si de regimul animalelor moarte. Desi presedintele ANSV nu si-a facut datoria, el si-ar fi pastrat probabil postul, daca nu izbucnea noul val de gripa aviara chiar inaintea Raportului de tara, cand toti ochii Europei erau atintiti asupra noastra. De altfel, in ciuda deficientelor constatate chiar in structura guvernului si a agentiilor sale, ideea unei restructurari nu este deloc populara la Palatul Victoria. Nici ideea unei remanieri.
In consecinta, probabil ca nu vom asista la demararea unor reforme profunde de sistem, ci la perpetuarea carpelilor de fatada, printr-un efort inzecit al ministrilor si expertilor in integrare de la Bucuresti, care vor salva aparentele si sistemul in acelasi timp. Pacat doar de bietele oratanii, arse degeaba, si de taranii care au ramas cu batatura pustie.
