De același autor
Aburii sampaniei care ar fi trebuit deschisa pe 26 septembrie, atunci cand a fost confirmata aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in 2007, s-au risipit. Euforia de moment, atata cat a fost, a fost rapid inlocuita de sentimentul efortului inutil cu care societatea civila s-a obisnuit de 16 ani: dupa ce s-au vazut cu sacii europeni in caruta, parlamentarii s-au simtit liberi sa calce in picioare atat aspiratiile electoratului, cat si recomandarile Comisiei Europene. Proiectul de lege privind infiintarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Integritate (ANI) a fost masacrat in Comisia juridica a Camerei Deputatilor de alianta ad-hoc UDMR-PC-PSD-PRM, intr-un mod care, prin agresivitatea sa, ne indeamna sa ne aducem aminte de duritatea antidemocratica a anilor ‘50. Olli Rehn si José Manuel Barroso, care ne-au felicitat pentru progresele realizate, fac figura de fraieri: puterea de la Bucuresti intelege sa continue traditia politicii romanesti dintotdeauna, rezumata in formula "zicem ca ei si facem ca noi". Spunem aceasta pentru ca, desi Alianta D.A. sustine formal proiectul guvernamental al legii ANI, dizidenta antidemocratica a partenerilor de guvernare coalizati impotriva ANI (PC si UDMR) nu a fost in nici un fel penalizata nici de primul ministru, nici de liderii PD. Impresia creata este ca partidele din Alianta sustin proiectul Monicai Macovei doar de forma, fara a fi deranjate prea tare de emascularea ei de catre membri ai Comisiei juridice.
Singura pe metereze sa lupte pentru un control ferm al conflictului de interese si incompatibilitatilor a ramas societatea civila. Coalitia pentru o Guvernare Curata i-a adresat chiar domnului Olteanu o scrisoare foarte ferma, in care avertiza: "In cazul in care proiectul va fi adoptat in forma actuala vom face tot ce ne sta in putinta pentru a atribui raspunderea acestei farse legislative, in mod individual, tuturor celor care voteaza contra unei agentii eficiente de control al averilor, incompatibilitatilor si conflictelor de interese, astfel incat electoratul acestor parlamentari sa fie avertizat in perspectiva viitoarelor alegeri". Avertismentul este insotit de inventarul complet al modificarilor celor 26 de articole de lege prin care relevanta ANI a fost practic redusa la zero. I se aminteste presedintelui Camerei, in caz ca nu ar sti, ca ANI nu mai poate verifica nici averile, nici conflictele de interese si incompatibilitatile, ci doar declaratiile de avere/interese. Totodata, au fost scoase de sub incidenta legii persoanele care in trecut au detinut demnitati publice precum si cele vor detine pe viitor aceste demnitati, dar care nu sunt controlate in timpul mandatului, iar cei care au temeritatea de a avertiza asupra posibilelor cazuri de incompatibilitate, coruptie sau conflict de interese vor trebui sa faca ei insisi munca autoritatilor, adica sa aduca probe in spiritul celor afirmate, in caz contrar, sesizarea fiind nula. Asadar, in loc sa fie incurajati si protejati, "avertizorii de integritate" sunt descurajati pe toate caile si, intr-un fel, avertizati ca nu este in interesul lor sa deranjeze puterea. In plus, accesul ANI la datele cu caracter bancar, financiar si fiscal se restrange la cele cu caracter public, iar constatarile inspectorilor ANI privitoare la eventualele diferente dintre averea declarata si cea existenta a demnitarilor vor fi trimise fiscului sau parchetului numai daca se constata o diferenta de 10%. Textul este "inacceptabil" pentru CGC, care argumenteaza ca "obligatia unei autoritati de a trimite cauza autoritatii competente exista si in prezent si nu trebuie sa fie conditionata de valoarea sumelor constatate, ci de indiciile unei fapte penale". Cu o astfel de prevedere "ANI nu se mai justifica", cum nu se mai justifica nici in cazul controlului conflictelor de interese si al incompatibilitatilor, pentru care proiectul propunea o procedura de verificare si sanctionarea disciplinara a functionarului de catre entitatea de unde provine, precum si decaderea din functia publica respectiva. Comisia juridica a inlaturat insa toata aceasta procedura, inclusiv sanctiunea disciplinara potentiala, desi ea nu este prevazuta in vreun text deja existent..jpg)
Lovitura de gratie aplicata legii a vizat insa independenta ANI: Consiliul National de Integritate, care, in varianta ministrului Justitiei, trebuia sa fie autonom si sa cuprinda si observatori din partea societatii civile, a fost plasat sub control parlamentar, fara ca societatea civila sa mai fie reprezentata in vreun fel. In mod apoteotic, parlamentarii au reusit sa ridice conflictul de interese la rang de principiu legislativ. Ne intrebam, probabil, in zadar: cum poate fi autonoma o institutie controlata de cei pe care trebuie sa-i controleze? Desigur, Stalin si Ceausescu ar muri de invidie sa vada cum democratia romaneasca se auto-anuleaza prin reprezentantii sai alesi!
Ce va face insa presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, cel mai tanar detinator al functiei, primul fara trecut comunist? Prima sa reactie fata de reprezentantii societatii civile adunati in fata parlamentului a fost de a promite ca proiectul masacrat va fi retrimis la comisie. Nu este insa limpede daca domnul Olteanu vrea si poate sa impuna adoptarea proiectului guvernului. Daca nu va reusi insa, liberalii vor avea de pierdut pe plan politic, caci recupererea legii ANI va ramane exclusiv apanajul presedintelui Traian Basescu. Desi este o varianta pe care liberalii nu o doresc, s-ar putea sa fie incapabili s-o evite.
