Ce lasă în urmă PSD

Tactica aruncării murdăriei în ventilator trădează așadar teama guvernului PSD-ist nu atât de o analiză corectă a datelor sale economice, cât mai degrabă de o anchetă penală.

Rodica Culcer 19.11.2019

De același autor

Deși le-a evitat cu strășnicie cât s-a aflat la guvernare, în ultimele zile PSD pare bântuit de febra dezbaterilor: nu numai Viorica Dăncilă vrea să se confrunte cu Klaus Iohannis, ci și o serie de foști miniștri PSD-iști, primul pe listă fiind Eugen Orlando Teodorovici, vor să se confrunte cu succesorii lor. De remarcat că doamna Dăncilă refuză o dezbatere cu Ludovic Orban, cel mai potrivit pentru a discuta bilanțul guvernării PSD, iar Eugen Teodorovici îl invită pe noul ministru al finanțelor publice, Florin Cîțu, la ASE, deși universitățile nu pot, prin lege, să găzduiască dezbateri electorale în campanie. Domnul Teodorovici a preferat să vorbească singur în fața ziariștilor, în stilul său miștocăresc, pentru a demonta acuzațiile aduse de domnul Cîțu, doar că datele prezentate de acesta din urmă confirmau avertismentele formulate anterior de toți economiștii de prestigiu, constituind un veritabil tablou al minciunii care a stat la baza raportărilor fostului ministru Teodorovici.

Pe scurt, potrivit lui Florin Cîțu, PSD, la fel ca Al Capone, opera cu două bugete: unul oficial, echilibrat, și altul neoficial, „care avea toate informațiile reale, pentru finanțarea baronilor locali“. Nu întâmplător, a adăugat ministrul, PSD-iștii și-au acordat „tot felul de derogări de la legea responsabilității fiscale“. Dragnea, Vâlcov și Teodorovici „știau că banii nu vor ajunge la investiții“, adică la infrastructură, școli și spitale, ci vor fi virați „către interesele de partid“ la rectificarea bugetară, prin artificiile contabile ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. Bugetul a fost deci transformat cu bună știință „dintr-un instrument de susținere a economiei într-un instrument în slujba partidului“, ceea ce a afectat „fundamentele economiei românești“.

Probabil că așa stau lucrurile într-adevăr, căci investiții în drumuri, școli și spitale nu s-au văzut, ceea ce face necesară „sesizarea organelor de cercetare penală pentru constituirea unui grup infracțional organizat“, cum a promis noul ministru. Acum înțelegem agresivitatea neobișnuită chiar și pentru PSD a ministrului Teodorovici, care, la audierea domnului Cîțu în parlament, s-a comportat ca un câine scăpat din laț, iar apoi s-a grăbit să convoace o conferință de presă pentru a-și ataca din nou succesorul. Tactica aruncării murdăriei în ventilator trădează așadar teama guvernului PSD-ist nu atât de o analiză corectă a datelor sale economice, cât mai degrabă de o anchetă penală. Nu întâmplător Florin Cîțu este ținta atacurilor concertate ale PSD-iștilor, inclusiv prin clonarea paginii sale de Facebook. Promovare de fake news și manipulări pe FB au devenit de altfel o tactică complementară a PSD nu numai pentru promovarea candidatei Dăncilă, ci mai ales pentru salvarea foștilor miniștri, alături de provocarea la dezbateri ca tactică de scandal. Olguța Vasilescu o cheamă, de pildă, la confruntare pe Violeta Alexandru, dar nu cu ea, ci cu fostul ei consilier Cristian Vasilcoiu. La fel, în parlament acționează tot prin interpuși, de genul lui Adrian Solomon, de la Comisia de muncă, pus s-o convoace pe doamna Alexandru intempestiv pentru a-i cere socoteală pentru presupuse încălcări ale legislației. Același Adrian Solomon care, în 2007, l-a întâmpinat la Bârlad pe premierul de atunci Tăriceanu cu o fanfară care intona un marș funebru, în 2012 l-a amenințat pe Mihai Răzvan Ungureanu, tot premier în funcție, cu soarta lui Aldo Moro (fostul premier italian asasinat de Brigăzile Roșii în 1978) dacă mai calcă prin Bârlad, iar în 2018 a fost huiduit de bârlădeni după ce a încercat să bagatelizeze contribuția Regelui Ferdinand la Marea Unire și și-a exprimat dorința ca, peste 100 de ani, statul român „să fie condus de un etnic român și nu german, ca acum“. Faptul că acest personaj este deputat în Parlamentul României, ales prin vot democratic, sugerează că, după trei decenii de dominație PSD-istă, asanarea societății românești va fi foarte dificilă.

Revenind la Olguța Vasilescu, înțelegem de ce fuge de o confruntare profesională, pentru că noi nu uităm cum s-a încurcat în cifre în 2017, când s-a chinuit să explice noua lege a salarizării unice a personalului bugetar, greșind cifrele și, mai ales, fiind forțată să admită că unii salariați își vor vedea câștigul net redus, după trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Și acea lege a fost un tertip menit să mascheze manevrele financiare subterane ale guvernului PSD, despre care, iată, astăzi știm mai multe.

De fapt, de trei ani, PSD-iștii îi obligă pe contribuabili, persoane fizice sau companii private, să le finanțeze jaful, inclusiv salariile princiare (pentru România) ale beizadelelor și protejaților PSD, cum aflăm în fiecare zi. Acestui scop i-a servit și refuzul de a rambursa cele patru miliarde de lei din TVA către companii. Statul PSD-ist s-a dovedit așadar un partener incorect, dacă nu chiar un exploatator al sectorului privat. În timp ce își prigonea datornicii - domnul Teodorovici voia chiar să-i trimită la închisoare -, statul PSD-ist se exonera pe sine de orice obligație financiară față de partenerii contractuali.

Din această perspectivă, depesedizarea, adică igienizarea administrației, a economiei și a întregului spațiu public, devine un imperativ de ordinul siguranței naționale, un proiect amplu și greu, pe care sper că guvernul Orban nu-l va evita și nici nu-l va dilua. De asemenea, nădăjduim că, în al doilea mandat la Cotroceni, domnul Iohannis nu va uita de „războiul” pe care l-a declarat PSD, deși a devenit parte beligerantă abia înainte de campania electorală. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22