Cârtițele domnului Dragnea

Domnul Dragnea nu lovește direct, ci prin interpuși, pe care, preluând vocabularul romanelor de spionaj, îi putem numi „cârtițe“, căci aparent se situează în tabăra opoziției.

Rodica Culcer 03.04.2018

De același autor

 

Odată cu boicotarea de către senatorii PSD a ședinței Comisiei economice la care a fost invitat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, campania regizată de Liviu Dragnea în vederea înlăturării guvernatorului BNR pare să fi intrat în faza asaltului final. Este limpede că interesul PSD este nu numai de a găsi un țap ispășitor pentru o inflație care a ajuns la 4,3%, ci de a ocupa postul de guvernator al BNR cu o clonă a Vioricăi Dăncilă, care să răspundă la comenzi, aruncând în aer principiul independenței Băncii Naționale. Această independență îl irită evident pe liderul PSD, care consideră că „politica monetară trebuie realizată în urma unui dialog constant cu parlamentul și guvernul“. O filozofie demnă de Vladimir Putin, în perfect dezacord cu principiile care guvernează economiile din UE. De altfel, Liviu Dragnea cere indirect BNR să facă parte „dintr-un program național de dezvoltare și sprijin al creșterii economice din România“. Că rolul BNR nu este acela de a sprijini orice fel de creștere economică, ci de a menține stabilitatea prețurilor nu contează pentru domnul Dragnea care, probabil, dorește să substituie legilor economiei voința politică și interesele PSD, așa cum a făcut cu legile justiției, masacrate de Comisia Iordache pentru a satisface interesele penalilor aflați la putere. Cum guvernatorul BNR nu poate fi pur și simplu demis, cum ar dori Liviu Dragnea, probabil că PSD va forța modificarea legislației, ceea ce ar avea consecințe potențial fatale pentru viitorul economiei românești.

 

Interesant este însă că domnul Dragnea nu lovește direct, ci prin interpuși, pe care, preluând vocabularul romanelor de spionaj, îi putem numi „cârtițe“, căci aparent se situează în tabăra opoziției. Una dintre ele este fosta președintă a PNL, Alina Gorghiu, soția economistului Lucian Isar, aflat în conflict cu guvernatorul BNR de pe vremea când a încercat un atac speculativ asupra leului. Or, domnul Isar și-a intensificat atacurile la adresa lui Mugur Isărescu, pe care îl acuză că ar fi „slugarnic cu politicienii“ și responsabil de creșterea inflației, prevestindu-i că va fi „demis“ în curând. Așa se explică probabil și faptul că Alina Gorghiu a sărit ca arsă atunci când senatorul Daniel Zamfir a fost exclus din PNL, pe 28 martie, invocând argumente care nu au nicio legătură cu principiile sau moralitatea necesare în politică, și anume că nu este momentul ca PNL să piardă un parlamentar. De ce să păstrezi însă un parlamentar care lucrează împotriva partidului? Pentru că aceasta face de fapt Daniel Zamfir, promotorul unor legi criticate nu numai de BNR, ci și de economiști cu o certă reputație profesională, și în evidentă contradicție cu principiile liberalismului economic.

 

Ultima sa ispravă, proiectul de lege care prevede plafonarea dobânzilor la creditul ipotecar, ignoră cu bună știință avertismentele venite din piața creditelor, din domeniul academic și din partea Comisiei Europene cu privire la consecințele acestei fantezii - printre care se numără limitarea accesului la credit pentru o bună parte a populației. Discuția economică pe această temă este foarte interesantă și bine reflectată în mediul online, dar ea nu poate fi urmărită decât de cei cu o minimă educație economico-financiară. Argumentele populiste invocate de domnul Zamfir, în schimb, pot fi ușor înțelese de cei care s-au îndatorat în mod inconștient. Este suficient să citim excelentul interviu al lui Dan Popa cu Daniel Zamfir publicat de Hotnews pe 9 martie 2018, pentru a evalua precaritatea intelectuală a domnului Zamfir, care nu înțelege nici măcar de ce ar avea nevoie de o cercetare prealabilă înainte de a elabora un astfel de proiect de lege („cercetare ca să văd ce?“), prezintă deformat realitatea din UE și respinge golănește orice argument pertinent al intervievatorului.

 

Cazul Zamfir și solidaritatea pe care a generat-o din partea inamicilor guvernatorului BNR explică de ce șansele PNL de a deveni un partid credibil în ochii electoratului anti-PSD scad pe măsură ce încercările, fie și inabile, ale lui Ludovic Orban de a face ordine în partid se izbesc de rezistența fondului USL-ist al PNL și de frustrările unora. Astfel, în plin scandal legat de excluderea lui Zamfir, iată că și Adriana Săftoiu, devenită adversara lui Ludovic Orban după ce a pierdut cursa pentru șefia grupului parlamentar al PNL în favoarea Ralucăi Turcan, se grăbește să-l acuze pe liderul PNL de lipsă de caracter. Să fie o întâmplare că Daniel Zamfir l-a acuzat și el pe Ludovic Orban că a influențat rezultatul acelui vot? Astfel de reglări de conturi nu fac decât să accentueze imaginea de partid dezbinat, ceea ce nu-i poate face nici un bine PNL.

 

Combinate cu sechelele USL-iste, asemenea disensiuni slăbesc PNL într-un moment în care pe scena politică a apărut un concurent serios pentru votul anti-PSD, și anume partidul lui Dacian Cioloș. De altfel, duminică seara, la Realitatea TV, Dacian Cioloș a și spus că „în loc să se reformeze, PNL a abordat o retorică ipocrită“. Este greu să-l contrazici, mai ales că nici acum nu putem vorbi de o reformă reală a partidului, ci doar de cârpeli și reglări de conturi.

 

PNL are deci toate șansele să fie o victimă colaterală a războiului dus de PSD și cârtițele domnului Dragnea - de tipul Gorghiu, Isar și Zamfir - nu numai cu guvernatorul BNR, ci cu ordinea economică și politică a României europene în ansamblu. Poate că Ludovic Orban înțelege cât de periculoasă ar fi victoria PSD și a cârtițelor sale în acest război, dar sigur nu știe cum și nici nu are autoritatea s-o împiedice.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22