De același autor
Intelepciunea anglo-saxona practica ne-a invatat multe lucruri folositoare, si anume ca trebuie intotdeauna sa urmarim traseul banilor (follow the money!) daca vrem sa aflam adevarul si ca banii vorbesc (money talks), ceea ce ne spune si un hit al muzicii pop. Putem adauga si noi, din experienta politicii romanesti, ca, atunci cand vorbesc, banii spun povesti destul de putin magulitoare despre ce-i care-i manipuleaza sau, cum spune poporul, ii "invart".
Toate cele de mai sus s-au verificat ca la carte in cazul lui Dinu Patriciu, despre care am aflat ca in 2004 a finantat PSD cu o generozitate mai mare decat cea aratata propriului partid, PNL. In jur de doua miliarde de lei au intrat in conturile fostului partid de guvernamant din partea a doua firme controlate de Rompetrol, societate controlata la randul ei de domnul Patriciu. Omul de afaceri nu a negat contributia sa financiara la campania electorala a PSD (era de altfel imposibil), dar a justificat-o apeland la o logica de om de afaceri, care-i cerea sa "echilibreze" situatia. Iata, la o prima lectura, cate confuzii naste amestecul dintre afaceri si politica. Stim acum de pilda care este culoarea banilor domnului Patriciu, dar nu mai suntem siguri de propria sa culoare politica. Si in Occident unele mari companii finanteaza in campania electorala atat puterea, cat si opozitia, dar mai rar se intampla ca acest calcul sa se suprapuna cu apartenenta politica a presedintelui companiei finantatoare. Or, domnul Patriciu nu era la vremea respectiva un om de afaceri neutru, ci un important personaj al PNL, presedinte al organizatiei Prahova, iar partidul sau se afla in opozitie. Mai mult, in campania electorala PNL s-a luptat direct, ca membru al Aliantei D.A., cu partidul finantat cu generozitate de unul din liderii sai! Situatie destul de ciudata, ca sa nu spunem jenanta, pentru un partid care face atata caz de identitatea sa. Concluzia la care ne duce acest simplu caz de duplicitate este ca domnul Patriciu juca la doua capete, iar fidelii sai din PNL trebuie sa fi stiut ceva despre acest joc, chiar daca nu toti erau de acord cu el.
De altfel, lucrurile se leaga destul de bine, desi destul de neplacut pentru liberali: domnul Patriciu a fost intotdeauna un adversar al Aliantei si, dupa unele surse din partid, ar fi indemnat PNL la o asociere cu PSD dupa alegerile locale din 2004. Mai mult, ar fi dorit chiar ca liberalii sa-l sustina pe Adrian Nastase la presedintie. Toate acestea sunt doar zvonuri neconfirmate desigur, dar, in lumina datelor financiare concrete facute publice de curand, ele capata un pronuntat "parfum de credibilitate". Putem sa-i adaugam ostilitatea viscerala la adresa lui Traian Basescu si tabloul este complet.
Nimic nu ar trebui sa ne mire insa: domnul Patriciu a prosperat si a iesit din mari dificultati financiare sub guvernarea PSD. Atunci s-au convertit in obligatiuni uriasele datorii ale rafinariei Petromidia si, mai ales, atunci a fost tergiversata ancheta in dosarul de manipulare a bursei care a fost finalizat saptamana trecuta de procurori. Pentru cine nu crede in coincidente (iar ele oricum nu exista in politica), faptul ca toate probele care exista in dosarul inaintat acum instantei, cum ar fi de pilda inregistrarile convorbirilor telefonice ale domnului Patriciu, au stat inchise intr-un fiset al Parchetului General timp de doi ani pe vremea guvernarii Adrian Nastase ar trebui sa sugereze o explicatie pentru generozitatea pe care firmele controlate de Dinu Patriciu au aratat-o PSD. Ni se deschide astfel si o perspectiva interesanta asupra modului in care functioneaza la noi mecanismul politic si, mai ales, conexiunile mai putin curate intre politica si afaceri. Un om de afaceri cu probleme este ajutat sa scape de datorii si de urmarirea penala in schimbul unor donatii generoase fata de partidul aflat la putere si al subminarii opozitiei: iata un model de comportament pe care-l ghicim destul de frecvent si pe care cazul lui Dinu Patriciu il poate ilustra, fara a fi insa unicul. Astfel de cazuri vor fi insa tot mai putine in viitor, dupa ce va intra in vigoare noua lege a finantarii partidelor politice, care asigura mult mai multa transparenta donatiilor facute de societati catre partide si le mai si limiteaza financiar. Oare tocmai de aceea sa fi intarziat atat de mult trimiterea acestui proiect la parlament?
Pentru a oferi o aura filozofica duplicitatii sale, omul de afaceri liberal a mai facut si o declaratie care a agitat presa, si anume ca logica politica a consensului ar fi cerut ca Romania sa fie guvernata de o coalitie PNL-PSD, ceea ce este insa imposibil intr-o logica a conflictului. Imbracata intr-o formulare sofisticata, declaratia ne spune totusi destul de clar ca domnul Patriciu crede in continuare in oportunitatea unei coalitii PSD-PNL, pozitie care contravine celei exprimate raspicat si probate in practica de propriul partid.
Dincolo de certurile interne provocate din nou de actiunile si declaratiile domnului Patriciu in interiorul PNL, cateva fapte au devenit foarte clare: PNL este indisolubil legat de Dinu Patriciu, iar acum este pentru prima oara cand importantul personaj ii creeaza probleme de imagine publica - probeme grave si care se vor agrava probabil in viitor, odata cu inceperea procesului intentat de Parchet domnului Patriciu. Mai putin clara este strategia cu care PNL va incerca sa iasa din aceasta situatie neplacuta - in cazul in care, desigur, o astfel de strategie mai poate fi elaborata. Realitatea ii prinde uneori din urma pe politicieni, cand le este lumea mai draga si le dezvaluie adevaratele culori.