Cum salvăm cultura și educația de pnl?

Când toată suflarea anti-psd-istă se agață de Ludovic Orban, pare riscant să remarci hibele fundamentale ale unei guvernări care a promis să ne scape de PSD.

Rodica Culcer 03.03.2020

De același autor

Mai riscant ar fi să ignorăm tarele unui partid care se pretinde salvator al națiunii, în timp ce își bate joc de moștenirea culturală a acesteia și de viitorul tinerilor ei. Răul pe care îl face cu tupeu guvernul Orban în cultură și educație, subordonându-le unor meschine interese politice, va cataliza din păcate degradarea intelectuală a națiunii. Dacă vi se pare că exagerez, gândiți-vă la mesajul anti-intelectual transmis de „ambasadoarea” Irina Rimes (Rîmeș) cu prilejul Zilei Brâncuși, și anume că nu este nevoie de vreo pregătire specială pentru a „simți” arta lui Brâncuși, pentru că domnișoara Rimes, când privește Coloana Infinitului „simte” o „excrescență a Pământului”, se gândește la streașina casei bunicului și consideră că poate da orice interpretare îi trece prin cap unui ansamblu artistic despre care critici de prestigiu din America, Franța și din România au scris pagini memorabile cu totul diferite însă de platitudinile Irinei Rimes.

Nu limitele intelectuale evidente ale „ambasadoarei” sunt însă problema, ci faptul că aceasta a fost alegerea ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu, susținută cu emfază inclusiv de premierul Orban. Adică dezavuarea pregătirii intelectuale devine politică a guvernului în numele unui fals interes pentru atragerea tinerilor către arta lui Brâncuși. Doar că, după cum am văzut pe Hotnews, tinerii interesați de Brâncuși au considerat că desemnarea Irinei Rimes ca ambasadoare a zilei sculptorului este total nepotrivită. Din păcate, acești tineri vor pleca să studieze în străinătate și acolo vor rămâne, cum a făcut de altfel și artistul gorjean. Ce perspective le oferă lor o țară în care cultura este batjocorită de un lider politic preocupat să împartă sinecuri clientelei, cum face Ludovic Orban, și în care educația a ajuns pe mâna unei mediocrități aflate în legătură cu serviciile, cum este Monica Anisie? Atestată ca manager de Academia de Informații, doamna Anisie și-a ales drept consilier un fost ziarist sportiv, dezavuat de breaslă, intermediar de transferuri, care își face un masterat la aceeași Academie de Informații, și s-a dat de ceasul morții pentru a secretiza, contrar legii, tezele de doctorat obținute la Academia de Informații și Academia de Poliție. Și aceasta în plină campanie de combatere a plagiatului și imposturii din universități! Dincolo însă de legăturile ei dubioase cu serviciile, este alarmant faptul că doamna Anisie nu a putut demonstra nicio competență managerială și nicio umbră de viziune reformistă, deși sistemul pe care-l conduce a generat un analfabetism funcțional de peste 40%, iar rezultatele obținute la fiecare ediție a testelor PISA sunt tot mai slabe, situând România nu numai la distanță de China și Singapore, campioane absolute, sau de Marea Britanie și Statele Unite, ci chiar departe de Estonia și Finlanda, care au devenit modele de sisteme educaționale de succes recunoscute și studiate pe plan mondial. Dar ce poate înțelege o persoană care nu este îngrijorată de rezultatele slabe de la testele PISA, pentru că ele „nu reflectă ceea ce elevii știu, ci ceea ce știu să facă cu ceea ce știu”? Este limpede deci că Monica Anisie este de fapt exponenta sistemului nereformat și politizat care a dus de râpă educația, după cum remarcă experții români și cei ai OECD (îi găsiți pe edupedu.ro), și că nici nu vrea, nici nu poate să-l schimbe. Cel mult, să mai taie puțin din birocrație.

Problema fundamentală este din nou mesajul guvernului, care transmite că experții nu-i sunt necesari, modelele externe nu îl interesează și nici reforma nu îl preocupă. Probabil că realitatea este cea pe care a dezvăluit-o Tudor Chirilă într-o postare pe care am citit-o pe edupedu.ro: după ce a încercat să promoveze, prin eforturi proprii, experiența și expertiza finlandeză în educație, artistul a fost „liniștit” de Raluca Turcan, care i-ar fi spus că „totul este politic” și nimic în educație nu se poate face decât în cadrul proiectului prezidențial „România educată”. Educația devine astfel prizoniera limitelor și calculelor domnului Iohannis, pe care nu-l interesează experți ca Mircea Miclea și alți universitari preocupați de educație, după cum nici pe ministrul Gheorghiu nu-l interesează oamenii de cultură.

Cum poate deci un guvern care disprețuiește expertiza și tranzacționează politic identitatea spirituală a națiunii și viitorul profesional al tinerilor săi să ne „salveze” de dezastrul pe care l-a reprezentat PSD la guvernare, când practică tot contraselecția valorică – cu câteva excepții - și sacrifică domenii cruciale pentru viitorul țării, cum este educația? De fapt, actualul PNL nu este nici măcar o palidă copie a partidului Brătienilor, ci de-a dreptul un impostor al liberalismului, care și-a însușit metodele și practicile psd-iste. Așa cum vrea să ne convingă, împotriva evidențelor, că incultura poate promova cultura și suficiența poate reforma educația, domnul Orban vrea să ne convingă și că va depesediza România racolând primari psd-iști, inclusiv pe cei care, ca Mihai Chirică de la Iași, s-au purtat mizerabil cu organizațiile locale ale PNL și sunt implicați în anchete penale. Și atunci avem tot dreptul să ne întrebăm: dacă PNL ne va „salva de PSD” la alegerile viitoare, cine ne va salva de PNL – de nulități ministeriale ca Anisie, Gheorghiu și alții ca ei? Mai concret, cine va salva România de politicienii tranziției, care o duc de râpă? //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22