De același autor
Mare emotie a starnit in presa participarea comuna a presedintelui Traian Basescu si a premierului Calin Popescu Tariceanu la Consiliul European de primavara de la Bruxelles. Ziaristii nu mai stiau prea bine daca sa se minuneze de faptul ca ne aflam prima data la o reuniune importanta a liderilor europeni sau de coexistenta in acelasi spatiu pentru cateva ore a sefului statului si a sefului guvernului. Cam aici s-au oprit emotiile, iar relatarile de la Bruxelles au reprodus detaliile tehnice ale acordului la care liderii europeni au ajuns in privinta protectiei mediului. Lipsa de entuziasm si de ecou este justificata, de vreme ce acest document, desi important pe plan european, se refera la chestiuni care-i preocupa prea putin pe guvernantii de la Bucuresti. Agenda lor este cu totul alta, iar Europa pare mai degraba sa-i incurce.
Orice raportare la agenda Bruxellesului nu face altceva decat sa scoata dureros in evidenta discrepanta dintre "noi" si "ei". Oricat ne-ar spune presedintele ca Romania este "una dintre tarile care au constatat ca are resurse sa se incadreze fara un efort deosebit in limitele prognozate" de emisii de dioxid de carbon, noi tot nu prea intelegem ce inseamna practic aceste limite, pentru ca, de fapt, protectia mediului si incalzirea globala nu au fost niciodata subiecte de dezbatere publica - si nu vor fi multa vreme. Pur si simplu, Romania nu a atins acel nivel de dezvoltare economica care sa-i permita sa discute relaxat despre protectia mediului, energii alternative si biocombustibili. Intrati fara pregatire intr-o lume pe care nu o prea intelegem, nici macar nu avem timp sa studiem si contraargumentele aduse strategiilor elaborate la Bruxelles. Ecologistii reputati, cum este de pilda Georges Monbiot, sustin ca biocombustibilii creeaza mai multe probleme decat rezolva, deoarece ocupa mari suprafete, iar randamentul este sub asteptari. Ca sa facem pe plac Uniunii si sa ne aratam "buni europeni", ne vom apuca probabil sa cultivam sute de hectare cu plante inutile si sa construim centrale eoliene uitand cat de mult rau le fac acestea pasarilor. Din pacate, nici nu prea avem alte mijloace de a demonstra ca suntem buni europeni. Pana la bioenergie si surse alternative de energie, ar trebui sa rezolvam "cestiuni arzatoare la ordinea zilei" in privinta tranzactiilor cu energie din ultimii zece ani, cum ar fi de pilda afacerea Vatech-Energy Holding. Bruxellesul ar trebui sa se cutremure, dar este destul de las ca sa ignore chestiunea.
Alte probleme insa nu vor putea fi ignorate: la 31 martie, guvernul trebuie sa prezinte Comisiei Europene un raport cu privire la rezolvarea restantelor din agricultura, justitie si lupta impotriva coruptiei. Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a anuntat deja: "nu intentionez sa mint in raportul meu, voi prezenta stadiul lucrurilor cu sinceritate", ceea ce nu poate insemna altceva decat ca va raporta masacrarea Legii ANI in parlament, adica incapacitatea guvernului Romaniei de a-si onora angajamentul asumat la Bruxelles in privinta sanctionarii conflictului de interese si incompatibilitatilor, precum si a controlului averilor din asa-zisa "zona gri". Va fi interesant sa vedem cum vor reconcilia comisarii liberali loialitatea fata de ALDE cu exigentele europene. Guvernul nu pare insa deloc preocupat de raportul datorat Comisiei de la Bruxelles. Atat la Bruxelles, cat si la Bucuresti, primul ministru s-a concentrat asupra amanarii alegerilor europarlamentare. Tema a dominat deplasarea sa in capitala europeana, unde a obtinut sprijinul liberalilor si socialistilor europeni. In acest fel, deplasarea domnului Tariceanu la Bruxelles s-a constituit intr-un preludiu al loviturii politice, pe care a lansat-o de altfel imediat dupa revenirea sa in Romania. Liberalii si socialistii europeni nu au fost decat niste pioni intr-o miscare de politica interna cu miza maxima: indepartarea PD de la guvernare si marginalizarea presedintelui Basescu. Ne place sa credem ca nu este vorba de o initiativa cu implicatii politice internationale, care sa coincida cu o noua agresivitate a Rusiei fata de Statele Unite si aliatii lor. Dar cine poate fi sigur ca nu este asa?
De altfel, ceea ce s-a intamplat la Bruxelles este emblematic pentru situatia actuala din Romania. La debutul sau in Consiliul European, tara noastra a fost reprezentata de exponentii a doua tabere care se infrunta pe fata: cea a presedintelui Basescu si cea a lui Calin Popescu Tariceanu, Dan Voiculescu, Dinu Patriciu si toti cei pe care-i reprezinta acestia.
Am prezentat, asadar, la Bruxelles imaginea unei tari cu o conducere dezbinata, a unei tari unde nu a fost inca transat conflictul dintre cei care au acaparat puterea economica si-si apara pozitiile si cei care incearca sa faca reforma, cat de cat. Ceea ce a vazut Europa a fost de fapt o tara care nu este catusi de putin europeana, in sensul valorilor adoptate si promovate de UE. Apropiata aniversare a semicentenarului Tratatului de la Roma ar putea fi un bun prilej de initiere pentru romani in privinta organizatiei din care, iata, fac parte ca "membri cu drepturi depline". Cum ramane insa cu responsabilitatile? Parca si ele mergeau mana-n mana cu drepturile...
Din fericire, in ceea ce-i priveste pe romanii de rand, Europa se dovedeste salvatoare. Ea le ofera un spatiu in care pot evada din mizeria autohtona: orice s-ar spune, este mai bine la capsuni in Spania sau la constructii in Germania decat in Congo.
