Despre securisti, numai de bine

Rodica Culcer 24.06.2002

De același autor

Guvernul Nastase are o mare problema - nu este vorba de coruptie sau de paralizia justitiei in cazul Sorin Ovidiu Vantu, nici de aberatiile criminale ale Parchetului în cazul Panait.

Marea problema care starneste pasiuni în interiorul partidului de guvernamant este o umila institutie guvernata de o lege proasta si sabotata de serviciile de informatii: Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii. Pe cat de putin eficienta este institutia (cum ar putea fi altfel atata vreme cat nu gestioneaza ea însasi dosarele?) pe atat de vehementa e furia guvernamentala. Zilele trecute a iesit la iveala o noua mostra de intoleranta a PSD fata de orice tentativa de evidentiere a mecanismului represiunii comuniste si terorii psihologice de dinainte de 1989.

Presedintele comisiei parlamentare de supraveghere a SRI, deputatul PSD Ion Stan, a adresat o scrisoare furioasa membrilor Colegiului CNSAS în care îi avertizeaza ca publicarea listelor cu fosti ofiteri de securitate care au facut politie politica poate fi pedepsita cu închisoarea. Aparent, domnul Stan se refera la fostii securisti care ar mai fi si acum activi, desi potrivit legii de functionare a SRI, citata de acelasi Ion Stan, securistii care au facut politie politica nu pot lucra în serviciile de informatii. Si atunci, de ce se teme deputatul PSD? Daca au facut politie politica, fostii ofiteri de securitate de pe listele CNSAS nu ar trebui sa fie ofiteri activi si deci numele lor pot fi publicate fara probleme. Asadar, ori protestul lui Ion Stan este fara obiect, ori în SRI mai lucreaza oameni care au facut politie politica desi noua ni s-a spus contrariul. Faptele demonstreaza ca a doua ipoteza este mai plauzibila: tot zilele trecute a iesit la iveala faptul ca în 1991 cel putin 13 personalitati ale umilei societati civile - jurnalisti ca Stelian Tanase si Sorin Rosca Stanescu si un lider sindical ca Bogdan Hossu - erau considerati de SRI pericole la adresa securitatii nationale. Ca atare erau urmariti si telefoanele le erau puse sub ascultare.

Ce altceva tradeaza aceasta practica decat persistenta în SRI a unor mentalitati securiste - si cine altcineva ar fi putut actiona potrivit acestor mentalitati decat securisti obisnuiti cu practicile politiei politice?

Vehementa si amenintarile lui Ion Stan pot fi deci interpretate ca o încercare de a opri orice tentativa de demascare a scheletelor securiste din dulapurile (sau fisetele) SRI. În aceeasi scrisoare, presedintele comisiei SRI respinge si criteriile stabilite de CNSAS pentru definirea politiei politice.

Într-o lunga tirada cu pretentii de argumentatie juridica, deputatul PSD acuza CNSAS de inconsecventa si incompetenta. CNSAS protesteaza în numele nevoii de justitie si face publice doua initiative legislative mai putin cunoscute: un proiect de lege al PRM prevede pur si simplu desfiintarea CNSAS si returnarea arhivelor, iar o initiativa legislativa a trei parlamentari PSD, mai clementa, lasa în viata CNSAS, dar prevede ca acesta sa nu primeasca nici un dosar fara avizul institutiilor cu atributii în domeniul sigurantei nationale. Si asa institutia primea dosare prelucrate deja de SRI, dupa cum s-au plans public Andrei Plesu si Horia-Roman Patapievici. Ce rost mai are interventia altor institutii ale statului pentru a îngreuna si mai mult accesul la dosare?

Toata aceasta controversa bizara - caci este un razboi care se poarta prin comunicate - readuce în discutie o problema fundamentala: relatia dintre putere si fostii securisti. De la începuturile sale guvernul PSD a fost un dusman înversunat al CNSAS, ai carui membri, potrivit premierului Adrian Nastase, "ling dosare". Între timp, primul ministru si-a moderat discursul, nu si ostilitatea. În locul sau actioneaza cei trei parlamentari care vor sa modifice legea privind deconspirarea securitatii si presedintele comisiei SRI, Ion Stan. Maniera în care o face acesta din urma, ca si primele reactii dure ale premierului, tradeaza o comunitate de interese a actualei puteri cu reprezentantii fostei Securitati.

E vorba, pe de o parte, de relatii de afaceri cu oameni care s-au îmbogatit spectaculos dupa 1989. Sa nu uitam ca FNI-ul de trista amintire era gestionat în mare parte de fosti ofiteri de securitate si fosti ofiteri SRI. FNI este legat de scandalurile BRS si BID. Iar de BRS se leaga numele directorului SIE, Gheorghe Fulga, cunoscut si el al Marelui maestru al combinatiilor, Sorin Ovidiu Vantu. De BID se leaga cu zece miliarde de lei numele presedintelui Senatului Nicolae Vacaroiu, aflat o vreme în solda lui Vantu. Legate de interesele de afaceri dar si dincolo de ele se întinde puterea serviciilor secrete în care au migrat "specialistii" din Securitate. Problema premierului Adrian Nastase este ca serviciile atotputernice sunt controlate de presedintele Ion Iliescu. Premierul stie bine ca fara astfel de servicii nu va avea niciodata o putere reala asa încat se straduieste sa-si creeze propriile retele de informatii. Unitatea 0962 din Ministerul de Interne ar trebui sa fie o astfel de structura.

Cultivarea fostilor ofiteri de informatii Ristea Priboi si Constantin Silinescu face parte din aceeasi strategie, iar razboiul dintre Cotroceni si Palatul Victoria este si un razboi al taberelor din "comunitatea de informatii", pe care ar fi condus-o Ion Talpes, daca premierul nu ar fi împiedicat acest lucru. Aceeasi miza o are si disputa din jurul legii CSAT, pe care oamenii premierului încearca s-o redacteze în asa fel încat puterea presedintelui sa fie diminuata. Iata de ce în acest razboi pentru putere si pentru serviciile secrete, fostii securisti nu pot fi atinsi nici macar cu o fila de dosar. De unde si necesitatea de a anihila CNSAS, loc în care cativa eterni dusmani ai securistilor, Mircea Dinescu, Horia-Roman Patapievici, Andrei Plesu si alti cativa, si-au luat functia publica în serios.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22