DNA, proba de foc

Fără îndoială, vom urmări cu îngrijorare de acum înainte soarta DNA, într-o Românie ro­șie, condusă de partidele cu cei mai mulți pe­nali - PSD și ALDE. Ne gândim deja că toate amenințările lui Călin Po­pes­cu-Tăriceanu privind mo­di­fi­carea legislației penale și a statutului DNA au șanse mari să fie puse în practică - și ni­meni nu se va sesiza, dacă Li­viu Dragnea va arunca po­po­rului un pumn de arginți.

Păcat, pentru că DNA tocmai depășise un moment dificil îna­inte de alegeri:  CNATDCU o exonerase pe Laura Codruța Kövesi de acu­zația de plagiat și decisese că, în ciuda unor preluări neconforme cu standardele aca­de­mi­ce, identificate pe 20 dintre cele peste 440 de pagini ale lucrării, retragerea titlului de doc­tor ar fi o măsură excesivă. Același verdict fusese dat și în 2012, în baza acelorași acu­zații formulate de același Mugur Ciuvică. Din păcate, procurorul șef al DNA a ieșit destul de șifonată din această probă din cauza calității lucrării de doctorat, considerată de experții CNATDCU sub standardele academice ne­ce­sare unei teze de doctorat, motiv pentru ca­re, de altfel, a fost și interzisă publicarea ei în forma actuală. Putem discuta, desigur, pe larg semnificația acestui ver­dict, care aruncă o  lumină defavorabilă nu numai asupra autoarei, ci și asupra univer­sității care a acceptat lucra­rea ca atare, Universitatea de Vest, și asupra profesorului coordonator al tezei, care ar fi trebuit să sesizeze primul micile derapaje din intro­du­cere și să mențină ștacheta academică la nivelul corespunzător.

Discuția este deci mai mult decât necesară, dar în alt context, pentru că doamnei Kövesi nu i s-a contestat calitatea lucrării, ci origi­nalitatea ei. Cu alte cuvinte, cinstea ei a fost pusă la îndoială, nu competența pe care o avea în momentul redactării tezei, iar scopul demersului dublu întreprins de Mugur Ciuvică, brațul Antenelor voiculesciene, și Sebastian Ghiță, protagonistul mai multor dosare penale și liderul unui partid populat de cercetați penal (PRU), care, din fericire, nu a reușit să intre în parlament, a fost compromiterea ima­ginii procurorului șef al DNA și, prin ex­tra­polare, a instituției pe care o conduce. Amin­tim că, dacă Mugur Ciuvică s-a concentrat pe o acuzație nefondată de plagiat, Sebastian Ghiță a declanșat o campanie sălbatică de dezinformare bazată pe afirmația, nedovedită, potrivit căreia raportul care o exonera pe Laura Codruța Kövesi de plagiat în 2012 ar fi fost măsluit. Vă amintiți - cu dezgust, sper - de circul cu „cucuveaua mov“ și cu bufnițele pe care domnul Ghiță le plimba prin fața ca­merelor de luat vederi.  Din păcate, fostul pre­ș­edinte Traian Băsescu, în viața sa anterioară părinte fondator al DNA, a susținut această mizeră campanie a lui Sebastian Ghiță și a fost un detractor al procurorilor anticorupție, din motive familiale și, probabil, sentimentale - ceea ce face ca și astăzi postul de te­le­viziune care-l susține, B1 TV, să promoveze opinii critice la adresa doamnei Kövesi și să conteste verdictul de neplagiat al CNATDCU în baza celor 20 de pagini cu probleme, deși ex­perții au demonstrat că nu era vorba decât de preluarea neglijentă a unor generalități din literatura de specialitate. De altfel, toată pre­sa arondată penalilor - online sau audio-vi­zua­lă - a avut această atitudine, profitând de erorile autoarei, favorizate de starea (sub-)me­diocră a învățământului românesc.

Este de așteptat ca această campanie de defăimare a procurorului șef al DNA să  nu se oprească după victoria zdrobitoare în alegeri a unui partid condus de un condamnat penal - PSD - și a aliatului său, ALDE, condus de Călin Popescu Tăriceanu, personaj trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă. Strategia PSD de a minimaliza tema anticorupției în campanie și de a pune accentul pe promisiunile de prosperitate s-a dovedit de succes, după cum observase deja presa internațională, de la Bloomberg la Financial Times, care apreciau însă activitatea doamnei Kövesi. Notă discordantă a făcut doar un articol de pe EurActiv.com, același site care anunța transferul cu trenul al rachetelor americane de la Incirlik la Deveselu, care, fără niciun exemplu concret, compara DNA cu o versiune modernă a Securității, făcându-se ecoul ALDE și PRU. În România, însă, nici opoziția, nici presa încă independentă nu au identificat pericolul și nu au insistat asupra conexiunii cauză-efect dintre corupție și sărăcie.

Scârbiți de calitatea dezastruoasă a clasei po­litice și de absența unei opoziții liberale reale, alegătorii anti-PSD, de dreapta sau de cen­tru-dreapta, nu s-au dus la vot și au dat in­direct țara pe mâna lui Dragnea și a lui Tă­riceanu. Probabil că mulți dintre ei privesc de­ja dincolo de granițele României. Tot de aco­lo, mai concret din partea SUA, vine și sin­gurul sprijin solid al DNA și al Laurei Kövesi,  pentru că SUA consideră lupta anticorupție un obiectiv prioritar în regiune. Dar domnului Tăriceanu prea puțin îi pasă de prioritățile SUA, iar domnul Dragnea este un maestru al manipulării, drept care ne așteptăm să sus­țină oficial lupta anticorupție, lăsându-i însă pe parlamentarii săi și ai ALDE să schimbe le­gile penale cum le convine. Acesta este ma­rele pericol, căruia va trebui să-i facă față pre­ședintele Iohannis, singura speranță a DNA, având în vedere că se profilează ca sin­gura opoziție semnificativă la adresa PSD, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2019.

Vin deci vremuri grele pentru DNA și pentru doamna Kövesi, care vor fi supuși unei probe de foc. Este regretabil, căci succesele ob­ți­nu­te de DNA în combaterea corupției erau ma­rele câștig al ultimilor ani și ar fi trebuit apă­rate.  Din păcate, nu a avut cine s-o facă.