Eroare de sistem

Rodica Culcer 26.05.2004

De același autor

"Voi da in judecata pe toti cei care au contribuit la distrugerea vietii mele declarându-ma vinovat!" Cu aceste cuvinte a iesit din inchisoare, dupa 12 ani de detentie nemeritata, Ilie Marcel Tundrea, din Pogojeni, judetul Gorj. Omul a fost condamnat in 1992 pentru un viol si o crima pe care, potrivit noilor date aflate la dosar, nu le-a comis. Dupa ce a depus 24 de cereri de revizuire a cazului sau, a dat in sfârsit peste un procuror dispus sa efectueze o analiza ADN, care l-a scos din cauza. In ciuda deznodamântului fericit, cazul Tundrea se poate oricând transforma intr-un rechizitoriu impotriva sistemului care a permis recompensarea procurorilor pentru superficialitatea lor criminala. Avem toate motivele sa credem ca nu este vorba de o eroare individuala, ci de o eroare de sistem.

Totul incepe cu instrumentarea cazului: Tundrea a fost arestat in baza unei marturii ce s-a dovedit ulterior mincinoasa. Politistii si procurorii ar fi putut insa stabili ca marturia provenea de la o vecina cu care familia Tundrea era in litigiu. Pe patul de moarte, de altfel, femeia a recunoscut ca a mintit. Alta proba a fost o camasa pe care se afla sângele unei gaini recent sacrificate, dar pe care anchetatorii au sustinut ca se afla sângele "autorului". Camasa a fost distrusa ulterior. De altfel, directorul INML, profesorul Dan Dermengiu, a declarat, vineri, agentiei MEDIAFAX ca, la câtiva ani dupa condamnarea lui Tundrea, i s-a efectuat o analiza de sânge, al carei rezultat ar fi trebuit sa determine imediat eliberarea detinutului. Mai mult, in 1996, dupa ce Curtea de Apel din Craiova a dispus eliberarea lui Tundrea, Parchetul a declarat recurs si a câstigat.

De altfel, procurorii sunt personajele principale ale acestei povesti. Cel care l-a anchetat pe Tundrea in 1992 se numeste Ion Diaconescu si este acum seful sectiei de Criminalistica a Parchetului de pe lânga Tribunalul Gorj, numit recent in functia de purtator de cuvânt al institutiei. A renuntat la functie dupa ce numele sau a fost facut public si reactia cetatenilor a fost vehementa. El declara senin luna trecuta ca nu are mustrari de constiinta si, potrivit Jurnalului National, ar fi spus ca procedura penala este mai importanta decât nevinovatia unui om. Procurorului Diaconescu, probabil, nici nu i-a pasat ca in comuna Pogojeni, din care provine Tundrea, au mai avut loc cel putin doua crime insotite de viol, dupa ce acesta din urma fusese incarcerat. Un astfel de om a facut, dupa cum se vede, o cariera frumoasa in procuratura, ceea ce pune in discutie temeliile sistemului.

Nici pe judecatorii gorjeni Gheorghe Bistreanu si Elena Popescu nu i-a interesat vinovatia sau nevinovatia unui simplu cetatean. Ei au acceptat fara sa crâcneasca probele prezentate de procurorul Diaconescu. Daca Gheorghe Bistreanu a murit in 1993, Elena Popescu a prosperat si acum candideaza la functia de presedinta a Tribunalului Gorj. La calvarul lui Tundrea au contribuit si politistii, care l-au batut crunt inca inainte sa fie inculpat. Un personaj luminos exista totusi: procurorul Emil Mota, care si-a facut datoria profesionala cerând in aceasta primavara o proba ADN. Numai ca procurorul Mota nu da declaratii presei: superiorii sai i-au interzis acest lucru.

Puse cap la cap, toate aceste date dovedesc ca Parchetele reprezinta un sistem viciat, in care procurorul cinstit si uman este exceptia si nu regula. Si dupa 1989 promovarile s-au facut pe alte criterii decât profesionalismul, iar adevarul si drepturile cetateanului nu au contat. Daca ne gândim ca totul s-a petrecut in judetul lui Nicolae Mischie, ne dam seama si cum a fost posibila ascensiunea liderului PSD: cu complicitatea procurorilor care nu au gasit niciodata nimic suspect in activitatile sale. Aceasta imunitate a incetat doar când PSD a vrut sa-i dea o lectie lui Mischie si PNA a dispus o ancheta penala pentru luare de mita. Procurorii locali nu au vazut niciodata nimic!

Inchidem paranteza Mischie si ne intrebam cum poate fi reformat sistemul? Cum putem scapa de abuzurile procurorilor fara scrupule? La presiunile UE si ale CEDO, s-au luat unele masuri pentru a restrânge puterea parchetelor si a supune orice arestare verdictului judecatorilor. Ramâne insa faptul ca institutia Parchetului nu a fost niciodata nici epurata, nici reformata, iar rezistenta pe care o opune adaptarii la standardele europene este feroce. Pâna si conceptul de independenta a Justitiei a fost pervertit. In numele sau, nimeni, in afara magistratilor, nu mai are dreptul de sesizare privind neregulile savârsite de magistrati. Magistratura, cu toti coruptii ei, va deveni stat in stat, putând fi controlata politic pe cai oculte. De altfel, un inalt reprezentant al ei, procurorul general al PNA, Ion Amarie, a oferit vineri o mostra a gândirii sale "democratice": el a cerut ca PNA sa nu prezinte nici un raport de activitate in fata Parlamentului, pe motiv ca Justitia este independenta! Ar trebui sa-i aminteasca cineva ca Parchetele tin de Ministerul Justitiei, fiind obligate sa se supuna controlului parlamentar, daca respectam spiritul Constitutiei. Miza acestei declaratii aberante este insa refacerea statutului de stat in stat al procuraturii de tip stalinist, care permite orice abuz al procurorilor.

In concluzie, daca Ilie Tundrea va dori sa-i traga la raspundere pe toti cei care i-au distrus viata, el va trebui sa se adreseze intregului sistem, si nu doar câtorva oameni. Pentru binele lui, il sfatuim sa se abtina.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22