De același autor
Primii care au deschis tirul au fost parlamentarii crestin-democrati germani. In doua importante cotidiane germane, Handelsblatt si Sueddeutsche Zeitung, liderul acestei grupari, Markus Ferber, s-a declarat neincrezator in capacitatea autoritatilor de la Bucuresti de a rezolva problema coruptiei, in ciuda bunelor lor intentii. Presa romaneasca a reactionat in general cu un amestec de rea-credinta si superficialitate, transformand afirmatiile parlamentarului german intr-un verdict definitiv care ar pune in pericol aderarea Romaniei in 2007. Jurnalistii au uitat ca tratatul de preaderare al Romaniei tocmai fusese aprobat fara obiectii de Comisia Europeana si ca are toate sansele sa fie semnat la 25 aprilie, dupa cum a si afirmat la Bucuresti comisarul pentru extindere Olli Rehn. Apoi, nimeni nu a pus in context rezervele domnului Ferber, reprezentant al unui partid ostil extinderii europene in ansamblu. In tot cazul, momentul a fost speculat in mod incredibil la Bucuresti de deputatul PSD Vasile Puscas, care a declarat ca actuala putere ar fi responsabila pentru coruptia generalizata din Romania! De altfel, putini comentatori si ziaristi au avut curajul sa atribuie nerezolvarea problemei coruptiei celor care sunt cu adevarat responsabili de amplificarea ei, si anume PSD-istilor.
Primul ministru Tariceanu si ministrul Integrarii, Ene Dinga, au reusit insa sa-si pastreze cumpatul si sa raspunda corect problemelor ridicate de parlamentarul german. Nu le-au negat, dar au amintit ca guvernul este "in grafic" cu indeplinirea angajamentelor asumate la Bruxelles. Singurul care a reactionat disproportionat a fost presedintele Traian Basescu. El a strigat sus si tare ca Romania nu este o tara corupta si i-a somat pe politicienii straini care se plang de coruptie sa-si argumenteze acuzatiile cu date concrete. Opinia publica a avut de ce sa fie surprinsa de acest discurs: il repeta fidel pe cel al lui Adrian Nastase intr-o situatie similara. In plus, toata campania electorala a lui Traian Basescu s-a bazat pe acuzatii de coruptie la adresa PSD si nimeni nu-si poate imagina ca fenomenul a disparut odata cu intrarea acestui partid in opozitie. Pentru aceasta iesire la rampa neinspirata, presedintele a fost pus la punct ferm de parlamentarii europeni. Atat Markus Ferber, cat si presedintele Parlamentului European, Josep Borrell, aflat in vizita la Bucuresti, i-au replicat presedintelui Romaniei ca nu este obligatia parlamentarilor sa prezinte date concrete privind coruptia, caci nu sunt organe judiciare. Parlamentarii semnaleaza existenta unei probleme, iar autoritatile romane au obligatia de a o investiga. Intamplator sau nu, Markus Ferber si-a inasprit atitudinea, cerand amanarea votului din Parlament cu sase luni, adica pana in octombrie, ceea ce ar face imposibila semnarea tratatului de aderare la 27 aprilie.
Pericolul nu este insa atat de mare, ne-a linistit raportorul pentru Romania al Legislativului european, socialistul francez Pierre Moscovici. El a declarat la Bucuresti ca valurile facute de conservatori sunt mici, ceea ce nu inseamna ca Romania nu este obligata sa-si rezolve problemele. Nu numai domnul Moscovici crede ca Romania va primi totusi un vot favorabil la 13 aprilie in Parlamentul European, ci si olandezul Joost Lagendijk, un urmas al lui Arie Ostlander, extrem de critic la adresa guvernului Nastase. Si el a venit la Bucuresti pentru a incerca sa evalueze capacitatea noii puteri de a rezolva problemele mostenite, semn al nelinistii starnite de perspectiva aderarii unei tari atat de slab pregatite si de putin europene ca Romania.
Indiferent de concluziile cu care s-au inapoiat la Bruxelles, toti europenii care au poposit saptamana trecuta la Bucuresti au apreciat eforturile ministrului Justitiei, Monica Macovei, de a schimba situatia din justitie. Comisarul european pentru extindere Olli Rehn nu a facut exceptie. Constructiv dar intransigent, el a afirmat ca, daca pana la sfarsitul anului Comisia nu va constata rezultatele practice ale unor reforme profunde in justitie, interne, concurenta economica si tratamentul aplicat minoritatilor, clauza de salvgardare va fi activata, iar aderarea Romaniei va fi amanata pana in 2008. Este problema guvernului, nu a Comisiei, a spus sec Olli Rehn.
Dusul rece aplicat de forurile europene a potolit agitatia celor care se opun reformelor si a intarit pozitia ministrilor reformisti Monica Macovei si Ionut Popescu. Viitorul reformelor ramane insa incert in lipsa unei dezbateri publice ample despre starea de fapt si necesitatea schimbarii. Romania nu este insa tara marilor dezbateri, ci a disputelor minore, a politicienilor fara viziune si fara curaj si a reformelor facute pe jumatate. De fapt, cu totii stim ca ingrijorarea parlamentarilor europeni este intemeiata, dar speram sa-i pacalim si sa "ne integram" pentru ca Europa sa ne rezolve ea problemele si, in cele din urma, sa ne salveze de noi insine.
