De același autor
În decembrie 1989, „România a trecut în mâinile foștilor activiști comuniști și ale agenților poliției secrete... Astfel, revoluția română nu a fost o transformare, ci o continuare a vechilor aranjamente sub un nume nou”. În acești termeni evaluează evenimentele din decembrie 1989 istoricul american de origine polonă Jacob Mikanowski în cartea sa Goodbye Eastern Europe. An Intimate History of a Divided Land (Rămas bun, Europa de Est. O istorie intimă a unui ținut divizat), publicată anul acesta de Editura Oneworld. Poate că nu e nimic nou aici, dar este necesar să ne amintim periodic cine răspunde pentru situația noastră actuală, de țară depopulată, periferică în UE, săracă și needucată, cu reformele oprite la jumătatea drumului, erodată de corupție, condusă de o clică amorală și obsedată să-și însușească resursele publice. Definim, așadar, din nou PSD ca succesor al FSN, identificat de Mikanowski drept paravan al foștilor activiști și securiști din 1989 și devenit azi interfața cercurilor mafiote și a noilor servicii de informații; partidul responsabil, alături de acoliții săi din PNL și UDMR, de falimentul statului român care astăzi ne explodează în față.
Explozia stațiilor GPL ilegale de la Crevedia, moartea Alexandrei Ivanov în spitalul de la Botoșani, accidentul provocat la 2 Mai de o beizadea drogată, mângâiată pe cap de polițiștii care puteau preveni răul, dar au ales să nu o facă, nu sunt doar știri senzaționale, cazuri izolate sau erori umane întâmplătoare, ci simptomele unui stat eșuat, acaparat de PSD și subordonat intereselor acestuia.
Dincolo de moartea Alexandrei Ivanov există morții din incendiul de la Piatra Neamț și morții de la Colectiv, cum există și incendiile repetate din spitale; dincolo de accidentul de la 2 Mai, există zeci, dacă nu sute, de copii, tineri și bătrâni uciși de șoferi drogați și/sau beți, tolerați de o poliție care nu se mai ocupă de mult de siguranța cetățeanului, ci de interesele șefilor și de protecția interlopilor; dincolo de explozia de la Crevedia există o încrengătură de complicități instituționale și politice care au permis funcționarea unor stații GPL ilegale, fără minime măsuri de siguranță, așa cum tot în nesiguranță funcționează cluburile după Colectiv și cum au funcționat ani întregi „azilele groazei” sub ochii poliției locale și ai primarilor PSD, în frunte cu Florentin Pandele. Lui i se alătură azi Ion Doldurea, primarul PSD din Caracal, mare finanțator al PSD în campania din 2020 și patriarhul unui clan de tip „caracatiță” mafiotă, potrivit unei prese trezite brusc din amorțire. Cum fiul său, Ionuț Doldurea, este patronul stației din Crevedia, ne întrebăm cât de mult se bazează PSD pe bani obținuți ilegal, sub oblăduirea instituțiilor de control populate de oamenii săi.
Efectele dezastruoase ale controlului PSD asupra administrației locale nu se manifestă doar în fiefurile din sudul țării, ca Olt, Dolj și Teleorman, ci și în Moldova – de pildă la Botoșani, unde PSD, care domină Consiliul Județean, a numit la conducerea spitalului unde a murit Alexandra Ivanov un fost lăcătuș mecanic validat ca politruc de pseudo-instituțiile academice create pentru legitimarea pseudo-elitei psd-iste. Și tot un CJ condus de PSD a numit conducerea spitalului din Piatra Neamț, unde au ars de vii opt oameni în secția ATI.
Esența politică a dezastrelor nu mai poate fi ocultată, iar poliția nu face excepție, deși acolo, la fel ca în justiție, intervin, potrivit presei, și serviciile de informații. Cum altfel ar fi fost lăsat secretarul de stat Bogdan Despescu, despre care a scris în detaliu și documentat Spotmedia, să destructureze poliția și să o transforme într-o tragică glumă proastă? Schimbarea sa stă „în pixul” premierului Ciolacu, pentru că premierul, nu ministrul de resort, numește secretarii de stat.
Să nu vă așteptați însă ca Marcel Ciolacu să-l demită pe bunul său prieten de familie din Buzău, căci PSD funcționează după logica loialității de clan (de regulă mafiot), după cum știm deja din 2001, când a izbucnit scandalul clanului Tarău din Bihor, pe vremea Rodicăi Stănoiu și a lui Adrian Năstase. Nimic nu s-a schimbat de atunci, indiferent cine a condus PSD – fie că a fost sofisticatul Adrian Năstase, plagiatorul Victor Ponta, readus în prim-plan pentru a mai acoperi greutățile de exprimare ale premierului, penalul Liviu Dragnea, sfertodocta Dăncilă sau neavenitul Marcel Ciolacu. Toți au jucat cu oarecare abilitate cartea externă, acceptând cerințele UE și NATO, doar pentru a pretinde apoi exceptarea României de la normele și standardele UE. Așa fac și acum, când cer Comisiei Europene să accepte un deficit bugetar de 6,8%, sub pretextul cheltuielilor cu sprijinirea Ucrainei, deși toată lumea știe că deficitul excesiv se datorează finanțării faraonice a clientelei plasate în aparatul bugetar și a „specialilor” din justiție, poliție, jandarmerie și servicii, proastei colectări deliberate a taxelor și impozitelor, și corupției care a devenit pentru PSD și aliații săi un interes vital.
Scriem, cel puțin în acest spațiu, de ani buni despre nocivitatea PSD pentru România. Între timp, PSD se menține pe primul loc în sondaje și acaparează tot mai multă putere și influență. Prea puțini văd în dominația PSD cauza proliferării dezastrelor. Majoritatea românilor pare să accepte falimentul țării precum își primea moartea miorița laie, bucălaie. Cum de nu avem o opoziție politică semnificativă și o mișcare civică activă, care să profite de acest faliment? Iată o importantă temă de dezbatere, greu de abordat însă într-un spațiu public dominat de mogulii penali ai PSD. O lansăm totuși, pornind de la identificarea principalului responsabil al falimentului democrației și economiei românești, și anume PSD.