De același autor
Nu avem insa de a face in cazul Mischie cu o vendeta politica. Atat de clare sunt faptele si de bine documentate acuzatiile, ca nici macar liderii PSD nu le pot contesta. Victor Ponta s-a plans ca a fost nevoie sa ajunga la putere Alianta D.A. pentru ca PNA sa se ocupe in sfarsit de cazul Mischie. Evident, tanarul PSD-ist foloseste acest argument in lupta pentru putere care se da in toate ungherele ascunse ale partidului sau. Un atac la adresa lui Mischie devine o acuzatie la adresa lui Adrian Nastase, cel care l-a pastrat atata vreme in functie si l-a aparat public. Atat Ponta, cat si Miron Mitrea considera ca baronul din Godinesti afecteaza serios imaginea partidului, in timp ce Adrian Nastase crede ca nu este chiar asa, uimindu-ne din nou cu capacitatea sa de a nega evidenta. Nici unii, nici ceilalti nu au dreptate pe deplin. Nicolae Mischie nu afecteaza imaginea PSD, el este imaginea PSD si exprima politica pe care a dus-o partidul in teritoriu. Pentru locuitorii "Romaniei profunde", pe care Adrian Nastase se lauda ca o cunoaste, PSD apare sub forma baronului local, fie ca el se numeste Mischie, Oprisan sau Savu. Orice vrancean, gorjean sau ialomitean stie mai multe despre abuzurile savarsite de baronii PSD pe plan local decat stie cel mai bine informat bucurestean. Ceea ce ar trebui sa intelegem cu totii este ca fenomenul pe care-l reprezinta abuzurile si cariera fulminanta a lui Mischie este emanatia directa a sistemului de stapanire a tarii impus de FSN-FDSN-PDSR-PSD. Mischie nu este o aberatie, ci un reprezentant tipic al acestui sistem, tot asa cum nici Nicolae Ceausescu nu era o eroare a sistemului comunisto-securist, ci creatia sa. Faptul ca dezbaterea publica din anii '90 nu a insistat asupra legaturii organice dintre comunism si Ceausescu a facut probabil posibil fenomenul Mischie, ca expresie a caricaturii de social-democratie cu care au incercat sa se legitimeze continuatorii regimului comunist.
Dar ce defineste pana la urma fenomenul Mischie? In primul rand, coruptia. Potrivit acuzatiilor din dosar, fostul presedinte al CJ Gorj a masluit licitatiile pentru lucrari de constructii de imobile si drumuri finantate din fonduri publice, pretinzandu-le in schimb castigatorilor mita in valoare de 400.000 de euro sub forma de lucrari de constructie executate gratuit la locuintele personale din Tg. Jiu si din Godinesti. Acelasi Mischie obliga primariile sa-l numeasca consultant platit pentru proiectele prin care cereau fonduri PHARE, probabil pentru ca pixul lui de presedinte al Agentiei de dezvoltare regionala a zonei de Sud-Vest sa aprobe fondurile. Din aceleasi fonduri PHARE s-a infruptat insa din plin familia Mischie prin sumele acordate sotiei lui Nicolae, Sanda. Astfel, Mischie si ai lui au reusit sa duca o viata de lux pe banii contribuabilului roman si ai celui european, ilustrand, daca mai era nevoie, apetenta PSD-istilor pentru drenarea fondurilor publice in folos propriu. Alt element definitoriu al fenomenului de care ne ocupam este impostura intelectuala. Nicolae Mischie nu s-a multumit cu banii; el si-a dorit si un titlu universitar. Rusinea nu este insa a lui, ci a celor care i l-au acordat, mai ales ca printre ei se numara nume de juristi capabili, cum ar fi, potrivit presei, decanul Facultatii de Drept de la UBB din Cluj si profesorul bucurestean Ion Neagu, deputat PSD. Din nou, Mischie nu este un caz singular: fostul Parlament era plin de profesori universitari agramati, "facuti pe puncte", cum se spunea altadata. Ca si Elena Ceausescu, PSD-istii au descoperit ca partidul iti poate da si titluri universitare, fara ca tu sa cunosti elementele de baza ale disciplinei pe care ar trebui s-o predai. Terfelirea valorilor si ierarhiei intelectuale este rezultatul firesc al acestor practici si o trasatura pregnanta a ultimilor 15 ani. Nu in ultimul rand, fenomenul Mischie a fost favorizat de o justitie complice, care a inchis ochii pana acum la excesele sale. Ar fi placut sa putem crede ca actuala putere este hotarata sa puna capat coruptiei endemice, imposturii si deturnarii fondurilor publice. In ciuda semnelor bune, ne intrebam daca avantul procurorilor in cazurile Mischie si RAFO s-ar fi manifestat fara ultimatumul adresat de UE. Atitudinea rezervata ne este impusa insa si de promovarea unor oameni ca "liberalul" Ilie Morega in functia de subprefect la Gorj. Suspiciunea ca noua putere isi va inscauna propriii baroni nu poate fi inlaturata deocamdata. Fenomenul Mischie nu este doar emblematic pentru guvernarea PSD, ci si un avertisment la adresa noilor guvernanti. Pentru ca el sa nu se repete, judecarea fostului baron gorjean trebuie dublata de demascarea tuturor complicitatilor si inculparea tuturor vinovatilor. Adica de un proces al comunismului de dupa 1989.
