Gardul vopsit al PSD

Dublul standard aplicat de liderii PSD demonstrează clar că avem de a face cu o simplă reglare de conturi. În niciun caz însă nu este vorba de un „nou PSD”.

Rodica Culcer 03.11.2020

De același autor

La fel ca managerii unui supermarket, care schimbă periodic locul mărfurilor din magazin cu scopul de a scoate în evidență mărfurile pe care doresc să le vândă mai bine, liderii PSD au gândit listele de candidați pentru alegerile generale din 6 decembrie ca pe o vitrină a unui partid reformat. În aparență cel puțin, brandurile greu vandabile din gama Liviu Dragnea, precum Carmen Dan, Viorica Dăncilă, Marian Oprișan, Liviu Pleșoianu, Șerban Nicolae, Eugen Nicolicea etc., au fost transferate într-o dugheană care comercializează produse „garantat Vanghelie”, botezată pompos Partidul Ecologist, deși niciunul din candidații partidului nu a demonstrat vreodată un interes pentru ecologie. În poziții avantajoase pe raft, adică în cap de listă sau cel puțin pe al doilea loc, au fost așezate nume noi din rândurile elitei medicale, ca Alexandru Rafila, Adrian Streinu-Cercel, Patriciu Achimaș-Cadariu sau Leonard Azamfirei (rectorul UMF Târgu Mureș). Cu ajutorul lor, PSD speră probabil să-și spele imaginea de partid al contraselecției din vremea lui Liviu Dragnea și a Vioricăi Dăncilă. Ce profit va aduce însă investiția limitată a PSD în competență? Cu alte cuvinte, câți votanți în plus vor atrage medicii pentru PSD?

Un răspuns categoric nu se poate da, mai ales că listele de candidați ale PSD și comportamentul liderilor săi nu confirmă schimbarea esenței cvasi-mafiote a partidului, ci sugerează doar că PSD a vopsit gardul pentru a ascunde leopardul din interior, operațiunea de cosmetizare fiind abil cuplată cu o clasică manevră de epurare a adversarilor politici ai noii conduceri, adică gașca lui Dragnea. Numai că, atunci când lista pentru senat la București este deschisă de Gabriela Firea sau când imediat după domnul Rafila, pe locul al doilea al listei de deputați în Capitală, figurează Daniel Tudorache, fostul primar de la sectorul 1, îți dai seama că primitivismul politic antieuropean, naționalist și xenofob nu a dispărut din PSD, ci și-a schimbat doar protagoniștii. Leopardul este bine merci în spatele gardului vopsit. Totodată, dublul standard aplicat procesului de selecție a candidaților sugerează că înlăturarea lui Marian Oprișan de pe liste este parte a execuției colective a grupării Dragnea, nicidecum consecința eșecului său în alegerile locale. Dacă s-ar fi aplicat regula pasului înapoi impus perdanților, atunci nici Gabriela Firea, nici Daniel Tudorache, nici Gabriel Mutu, fostul primar de la sectorul 6, nu s-ar fi regăsit pe liste în poziții eligibile. Ducem raționamentul mai departe și conchidem că PSD a hotărât că primarii eșuați din București trebuie salvați, prin imunitate parlamentară, de posibilele dosare penale cu care au amenințat succesorii lor, în timp ce Marian Oprișan sau Carmen Dan pot fi aruncați drept pradă procurorilor.

Dublul standard aplicat de liderii PSD demonstrează clar că avem de a face cu o simplă reglare de conturi, fie ea și binevenită prin marginalizarea politică a unor elemente care ne făceau de rușine în UE. În niciun caz însă nu este vorba de un „nou PSD”. De altfel, președintele PSD, Marcel Ciolacu, confirmă această suspiciune când justifică prezența pe listele PSD din Ilfov a luptătorului K1 Daniel Ghiță, care promovează teorii conspiraționiste și militează împotriva purtării măștii, cu argumentul aiuritor că „Parlamentul trebuie să reprezinte pe toată lumea”, fără a cugeta că aceasta înseamnă că, în numele „dreptului la opinie”, ar trebui ca și rasiștii, și adepții pedepsei capitale, și misoginii, și pedofilii să fie reprezentați în parlament.

Dar nu pentru inteligența liderului său va fi votat PSD, ci pentru că încă dispune de un electorat fidel, care nu va percepe eliminarea oamenilor lui Dragnea sau promovarea câtorva medici de elită ca pe o schimbare majoră și va vota conform indicațiilor date de primarii partidului, câți au mai rămas. Personalitățile medicale nu au fost însă recrutate pentru acest electorat fidel din sate și orașe mici, nici pentru clientela bugetară a PSD, ci pentru alegătorii ceva mai pretențioși din marile orașe și din județele în care PSD nu a obținut un scor încurajator la locale, în special București și Cluj. Planul nu este prost gândit, deci presupunem că îi aparține lui Vasile Dâncu, nu lui Marcel Ciolacu: în condițiile actualei pandemii, medicii au un potențial de influențare a opiniei publice mult sporit față de vremurile normale și un specialist ca Alexandru Rafila, de pildă, este credibil când critică gestionarea necorespunzătoare a pandemiei de către guvern sau declarațiile hazardate ale proaspătului primar al Capitalei despre carantinarea unor străzi. Astfel, bucureștenii, și nu numai ei, s-ar putea întreba dacă nu cumva Alexandru Rafila ar fi un ministru al sănătății mai bun decât Nelu Tătaru sau dacă, odată scoși din joc Ecaterina Andronescu și Liviu Pop, PSD nu ar putea oferi un ministru al educației mai bun decât inepta Monica Anisie.

Dacă guvernul PNL se va încăpățâna în propria contraselecție și va ignora necesitatea reformei în domenii esențiale ca sănătatea, educația, afacerile interne, aceste întrebări vor deveni pertinente, mai ales că, în timp ce PNL a racolat psd-iști mai mult sau mai puțin penali, PSD poate susține că a (între)deschis ușa pentru specialiști. De altfel, ultimul sondaj IMAS a și consemnat o scădere cu 2% a popularității PNL. Totuși, cum nu mai este decât o lună până la alegeri, liberalii își vor valorifica probabil avantajul de care se bucură încă în sondaje. Liderii PSD pot spera doar să diminueze decalajul față de PNL pe ultima sută de metri. Din această perspectivă limitată și pragmatică, recrutarea medicilor s-ar putea dovedi un demers util. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22