Iliescu uber alles

In timp ce premierul Adrian Nastase s-a estompat prin mitinguri electorale la Bistrita si Botosani, saptamana trecuta presedintele Iliescu s-a aflat in lumina reflectoarelor dovedindu-se inca o data indestructibil ca activist nostalgic, mare manipulator si maestru al populismului. Seful statului a avut un program demn de un secretar general PCR: vizite de lucru in judete, o intalnire cu "intelectualii satelor" si o sesiune comemorativa la parlament. Ca de obicei, a vorbit mult, fara a spune ceva nou. Mai mult decat alta data insa a lasat garda jos si a renuntat la fatada de om de stat modern. Desi stim ca Ion Iliescu nu si-a schimbat niciodata naravul, nu se cuvine ca acest nou episod politic sa treaca fara comentarii.

Evident, toate actiunile presedintelui au avut un caracter electoral: vizitele in judete (Calarasi, Prahova) s-au intensificat fata de perioada anterioara, intalnirea cu intelectualii satelor s-a adresat electoratului traditional al PSD, iar aniversarea a 14 ani de la alegerile din 20 mai 1990 a avut drept scop readucerea in actualitate a unui moment de glorie a lui Ion Iliescu, pentru ca alegatorii sa priceapa ca lui ii datoram democratia. Nu stim exact cati s-au lasat convinsi de actiunile presedintelui, dar cel mai mare succes obtinut de acesta a fost initiativa opozitiei de a-i cere suspendarea pentru ca ar face campanie electorala pentru PSD. Alianta PNL-PD a reusit din noua sa se acopere de inutil si ridicol, invocand textul Constitutiei si ignorand realitatile politice si perceptia populatiei. Tot romanul stie ca Ion Iliescu=PSD si nu se asteapta la altceva, asa ca demersul Aliantei va trece neobservat, iar Iliescu va zambi dispretuitor si multumit de ceva publicitate suplimentara si gratuita. Uneori ai impresia ca liberalii si pedistii au consilieri din PSD.

Mai grave de fapt decat actiunile electorale ale presedintelui, dar ramase nesanctionate de opozitie, au fost "zicerile" lui Ion Iliescu: la intalnirea cu "intelectualii satelor" si-a dat frau liber reflexelor de activist comunist, invocand cu nostalgie timpurile cand medicii erau obligati sa faca trei ani de stagiu la tara si amintind, ca in decembrie 1989, ca nu trebuie sa blamam comunismul pentru tot ce a facut, ca s-au facut si lucruri bune, tovarasi. Oricat de bine l-am cunoaste pe Ion Iliescu, este stupefiant ca el isi poate permite sa evoce "binefacerile" comunismului in 2004, dupa ce Romania a intrat in NATO si, teoretic cel putin, se pregateste pentru aderarea la UE. Ne intrebam asadar daca este vorba de scapari sau de un calcul. in ciuda varstei sale, Ion Iliescu are controlul si autocontrolul politic in sange. Daca isi permite sa invoce "realizarile" comunismului, o face pentru a veni in intampinarea electoratului nostalgic, a alegatorilor care au pierdut de pe urma tranzitiei si care vor vedea in el un simbol al anilor tineretii, cand "le mergea mai bine". Printre "intelectualii de la sate" se vor afla destule exemplare de acest fel.

Privite in context insa afirmatiile presedintelui sunt mult mai periculoase decat simpla retorica electorala. Este vorba de o sabotare subliminala a procesului de aderare la UE, a reformelor necesare pentru ca Romania sa nu rateze trenul anului 2007, iar Ion Iliescu nu este singurul care participa la acest sabotaj. Sa ne amintim cum ne-a "avertizat" el ca economia de piata "transforma oamenii in fiare". Sigur, economia socialista i-a transformat in ingeri! Tortionarii epocii staliniste si ai epocii de aur si-au distrus victimele cu evlavie si umanism, calauziti de idealurile neintinate ale socialismului si comunismului! inchidem paranteza si revenim la prezent: dupa ce Ion Iliescu a pregatit terenul psihologic pentru respingerea reformelor capitaliste, vine si Ion Tiriac, profitor al tuturor guvernelor de dupa 1989, cu alura de intelept popular, si ne spune ca ar fi mai bine sa asteptam pana in 2010 cu integrarea.

Nici Ion Tiriac nu vorbeste necontrolat; el vrea sa pregateasca terenul pentru o amanare a aderarii insufland teama de concurenta occidentala. Nimeni nu se intreaba insa: de ce a ramas Romania atat de necompetitiva? De ce nu s-au facut reformele pe care toti ceilalti le-au facut? Nu cumva din cauza intereselor politice si economice ale grupurilor din jurul lui Ion Iliescu si Adrian Nastase? Adevarul este ca puterea actuala nu are nici un interes sa intram in UE pentru ca pretul reformelor este prea mare. Si nu este vorba in primul rand de reformele economice, ci de reformele politice, mai concret de reforma justitiei, care, iata, nu poate fi urnita. Avem un corp de magistrati prea corupt si prea strans legat de politicienii puterii. impreuna, procurorii, judecatorii si oamenii politici care ne stapanesc din 1990 incoace au comis toate abuzurile care au spoliat tara si au tinut-o la periferia Europei. Aceste structuri oculte nu pot fi demontate de dragul integrarii. Misiunea Rodicai Stanoiu la Ministerul Justitiei a fost sa le apere si de aceea a aparat-o si pe ea Ion Iliescu.
Sigur, discursul oficial este in continuare "integrator", presedintele insusi avertizand ca nu ne putem permite sa ratam anul 2007. Dar presedintele si oamenii lui vor "accepta" integrarea doar daca nu sunt tulburate apele maloase si putride ale aranjamentelor politice romanesti. Semnalul politic este adresat si UE, invitata sa fie mai putin scrupuloasa in monitorizarea Romaniei.
Dincolo de calcule, in termeni absoluti, Romania nu are ce cauta in UE asa cum este. Iar cu Ion Iliescu in frunte nici nu merita sa fie admisa, ceea ce nu inseamna ca nu va fi.