Inapoi la Cotroceni

La 19 mai natiunea a votat, iar cifrele au confirmat previziunile sondajelor: Traian Basescu se intoarce la Cotroceni in urma verdictului covarsitor a peste sase milioane de romani care au votat impotriva demiterii sale. In conversatii private, membri ai staff-ului de campanie al presedintelui le multumeau lui Tudor Chiuariu si Mircea Geoana pentru tot ce au facut in ultimele doua saptamani. Daca ar mai fi avut o saptamana de campanie cu asemenea adversari, spun prietenii presedintelui, domnul Basescu ar fi obtinut 80% din voturi. Cum saptamana aceea a lipsit, Basescu & co. s-au multumit si cu 74,35% din voturile exprimate la referendum. Pentru demiterea presedintelui au votat  24,87%. Cifrele, fie si partiale, consfintesc o victorie categorica pentru Traian Basescu si, pe cale de consecinta, un esec la fel de categoric al coalitiei antiprezidentiale.

Incercand sa bagatelizeze triumful presedintelui, adversarii sai - Mircea Geoana, Calin Popescu Tariceanu, Dan Voiculescu - au invocat prezenta la vot a mai putin de 50% din electorat. Totusi, cei 44,19% dintre romanii cu drept de vot care s-au prezentat la urne reprezinta un nivel de participare onorabil pentru un referendum. In alte tari europene s-au inregistrat procente de participare inferioare. De fapt, avand in vedere neajunsurile organizatorice, putem spune ca a fost chiar o prezenta foarte buna. In tot cazul, programarea scrutinului intr-o zi de sambata a redus din start participarea celor care lucreaza in aceasta zi, inclusiv - si poate in primul rand - a romanilor din strainatate, si i-a scos practic din joc pe membrii cultelor neoprotestante si ai cultului mozaic. Problema putea fi rezolvata prin prelungirea programului sectiilor de vot cu doua ore, dar a lipsit vointa politica necesara. Rezultatul a fost compromiterea imaginii Romaniei la Roma si Madrid, unde romanii ramasi in afara portilor ambasadelor la ora 20.00 au protestat violent, linistindu-se abia dupa interventia politiei. Ramane de stabilit daca sicanele la adresa romanilor din strainatate si a celor care nu voteaza sambata din motive religioase au fost rezultatul unei actiuni deliberate sau pur si simplu o expresie a incompetentei organizatorice a autoritatilor.

Important pentru Traian Basescu si pentru adversarii sai deopotriva este ca presedintele a reusit sa atraga de partea sa nu numai quasi-totalitatea alegatorilor PD si PLD, ci si proportii importante din electoratul unor partide din coalitia antiprezidentiala: 66,2% din electoratul UDMR, 60% din electoratul PNL, 39% din adeptii PRM si 18% din votantii PSD.

Rezultatele referendumului au fost salutate la Bruxelles de PPE prin Wilfrid Martens si Joseph Daule, dar si de Jose Manuel Durao Barroso, care si-a exprimat speranta ca Romania "sa avanseze pe calea reformelor, in special in domeniul justitiei si al luptei impotriva coruptiei".

Generos in momentul victoriei, Traian Basescu a facut un prim pas catre reconciliere, cu un  " apel public la parlament sa vina la o cooperare in sensul votului public de azi al romanilor". El a avertizat insa ca "nu va negocia interesele romanilor cu nici un politician". Adversarii sai politici nu au fost la fel de concilianti. Flancat de Ion Iliescu si Titus Corlatean, Mircea Geoana a declarat: "Suspendarea lui Traian Basescu cu o larga majoritate parlamentara nu este anulata de votul referendumului de azi... Este o victorie fara glorie". Desi a admis ca "romanii i-au dat lui Basescu a doua sansa", premierul Tariceanu a primit cu ostilitate si raceala propunerea de dialog lansata imediat dupa victorie de presedinte. La fel si Ion Iliescu si Dan Voiculescu, care i-a cerut domnului Basescu sa nu se erijeze in reprezentant al tuturor romanilor. Corneliu Vadim Tudor a respins orice fel de negociere, declarand ca referendumul ar fi fost fraudat.  Duritatea acestor declaratii sugereaza clar ca nucleul dur al coalitiei anti-Basescu va continua ostilitatile.

Pierderea sprijinului electoratului cu ocazia campaniei pentru suspendare a declansat in schimb miscari contestatare in interiorul principalelor partide din coalitia antiprezidentiala. In PSD, Sorin Oprescu si Victor Ponta au cerut o analiza serioasa a celor intamplate si inlocuirea "generalilor slabi", care au condus prost armatele partidului. Vicepresedintele PSD Liviu Dragnea, totodata lider al PSD Teleorman, a amenintat cu demisia, daca, in termen de o saptamana, patru din liderii partidului nu-si asuma raspunderea.  De la Cluj, Ion Rus a facut apel la partid sa caute "solutii rationale" si sa nu intre "in logica scandalului intern". In mod evident insa, chestiunea supravietuirii politice a lui Mircea Geoana nu va putea fi evitata. In tot cazul, sub tirul criticilor, el declara duminica seara la TVR ca nu exclude o negociere cu PD.

In PNL, Ludovic Orban a anuntat ca va propune intrarea in opozitie, incercand astfel o mica diversiune de contracarare a reprosurilor venite la adresa sa din filiale, in calitate de sef al campaniei pentru referendum. Nu este exclus ca gestul sau sa fie gandit si ca o amenintare cu alegerile anticipate la adresa PSD, care nu este pregatit sa se confrunte cu electoratul, dar este tentat sa-i abandoneze pe liberali. La fel de dezavantajata de anticipate ar fi si UDMR, ceea ce l-a facut pe Markó Béla sa ceara imediat revenirea la normalitate - poate in speranta de a mai domoli avantul Uniunii Civice Maghiare, care a cerut din nou demisia parlamentarilor UDMR.

Dupa cum era de asteptat, PD si PLD au cerut alegeri anticipate. Probabil ca ele totusi nu vor avea loc, pentru ca, daca ar fi acceptate de majoritatea parlamentarilor, ar insemna ca suntem o democratie normala, ceea ce, evident, nu este cazul deocamdata.