De același autor
Atât cât se vede la ora actuală din rezultatele parțiale ale alegerilor locale din 27 septembrie, cei care au sperat, adesea împotriva evidențelor, că schimbarea în bine a României nu este o utopie au motive să nu abandoneze lupta. Nu este momentul optimismului debordant, ci al unuia rezonabil, justificat de breșa pe care PNL și USR au reușit să o facă în monopolul instituit de PSD asupra României acum patru ani. Culorile s-au schimbat pe harta până acum colorată aproape complet în roșu. Cifrele se vor mai schimba, dar principalele rezultate se cunosc deja și ne în îndreptățesc să tragem unele concluzii.
Să ne ocupăm mai întâi de punctele luminoase apărute în configurația noastră politică, acolo unde nu doar PSD a fost înlăturat din fruntea bucatelor, ci victoria a fost adjudecată de un nou tip de politician, promovat de regulă de USRPLUS, exponent al unei noi generații, mai tinere și mai educate, cu aspirații europene, care a înțeles să se implice și dorește să se afirme. Nu întâmplător, cei 1,8 milioane de tineri care au venit la vot în plus față de 2016 au făcut diferența. Marile breșe au apărut, desigur, la București, cu victoria unui activist civic lipsit de talent politic dar dăruit cu tenacitate, Nicușor Dan, asupra unei personalități tipice a PSD, chiar prim-vicepreședintele acestui partid, aflat într-un binemeritat dar prea lent declin. Adică, asupra unui primar general care s-a distins prin devalizarea fondurilor capitalei în folosul clientelei clanului Pandele din Voluntari și printr-un management dezastruos al treburilor cetății.
Nu mai puțin semnificative au fost victoriile categorice ale candidaților USRPLUS la sectoarele 1 și 2, Clotilde Armand și, respectiv, Radu Mihaiu, precum și cele înregistrate de Allen Coliban la Brașov, Dominic Fritz la Timișoara sau Lucian Stanciu Viziteu la Bacău. Alba Iulia a fost și ea câștigată de USR, chiar dacă este vorba de un fost viceprimar PNL, iar dintre orașele mai mici, remarcăm victoria Elenei Lasconi (USR) la Câmpulung Muscel.
Este încurajator să vezi că politrucii psd-iști au fost învinși de profesioniști capabili, care s-au afirmat în domeniile lor de activitate înainte de a intra în politică: o ingineră născută și școlită în Franța, cu experiența managementului în mari multinaționale, cum este Clotilde Armand, un german „românizat”, cu experiență în administrația publică din Germania, ca Dominic Fritz la Timișoara, sau IT-iști de succes, cu idei și proiecte pentru secolul XXI, ca Allen Coliban la Brașov sau Radu Mihaiu la sectorul 2. Vom observa, de asemenea, și candidații USRPLUS care nu au câștigat alegerile - ca Stelian Ion la Constanța, Cosette Chichirău la Iași sau Emanuel Ungureanu la Cluj - dar au înregistrat scoruri foarte bune, pierzând la diferențe mici față de candidații PNL.
Dacă nou veniții din USR sunt cei care deschid o fereastră prin care intră și în politica românească puțin aer proaspăt, rezultatele obținute de PNL nu sunt mai puțin importante, deși nuanțate. PNL reușește să câștige 17 județe plus Capitala (prin susținerea independentului Nicușor Dan) de la PSD și județul Bihor de la UDMR. În acest proces, îl detronează spectaculos pe eternul baron de Vrancea, personaj emblematic al dominației PSD, Marian Oprișan, cu mama sa cu tot! Succese notabile au fost obținute și la Constanța, Iași, Prahova (inclusiv primăria Ploieștiului), Sălaj, Caraș-Severin, Giurgiu și Sălaj, etc.. Nu mai puțin interesante sunt victoriile de la Slobozia, capitala unui județ roșu, sau Giurgiu, fostul fief al lui Niculae Bădălău, sau la Primăria din Piatra Neamț, deși psd-istul Ionel Arsene nu a putut fi detronat de la șefia Consiliului Județean, precum și a lui Ciprian Ciucu la sectorul 6.
Și totuși, nu putem să nu ne gândim și la faptul că PNL a pierdut două reședințe de județ, Timișoara și Brașov, pentru că și-a susținut niște primari expirați, care nu mai răspundeau așteptărilor electoratului activ și educat. Declarațiile lui Nicolae Robu, fostul primar-fosilă al Timișoarei, sunt edificatoare: întrebat de ce crede că a pierdut alegerile, el a răspuns că nu știe și nici nu-l prea interesează, adăugând că el și succesorul său fac parte „din lumi paralele.” Ei bine, dacă PNL va continua să se agațe de lumea paralelă a lui Nicolae Robu, viitorul său pe termen mediu și lung arată prost, pe drept. Oare dacă ar fi ales alt candidat la Focșani decât catastrofalul ministru al dezvoltării, Ion Ștefan, nu ar fi câștigat oare și primăria orașului Focșani, de vreme ce a câștigat președinția CJ Vrancea? Iar rezultatul slab obținut de PNL la votul politic în București (17,5% față de cele 30% obținute de USR și PSD) anunță începutul falimentului unui mod de a face politică copiat la indigo după metodele psd-iste. Oare nu decontează cumva PNL în Capitală mediocritatea guvernării sale - cu accente de incompetență (Anisie,Tătaru și Vela)?
Pe lângă rezultatele efective, mai avem cel puțin două motive de optimism:
1. constatarea că românii nu sunt de fapt xenofobi, după cum demonstrează victoriile obținute de Clotilde Armand și Dominic Fritz, ci mai degrabă europeni, cum nu este majoritatea elitei politice clasice - PNL și PSD;
2. faptul că televiziunile „de știri” deținute de moguli penali, adică aproape toate, îndopate cu milioane de euro de la bugetul de stat de către guvernul PNL, nu mai au tracțiune. Toate, fără excepție, au lovit cu sete în USRPLUS , utilizând metode descalificante pentru moderatorii năimiți de patroni. Candidații USRPLUS cel mai dur atacați, în frunte cu Clotilde Armand, au câștigat, iar psd-iștii campioni la furat și la mârlănie, care se plimbau zilnic de la o televiziune la alta, au pierdut, slavă Domnului, ceea ce înseamnă că USRPLUS a găsit o metodă de a învinge manipulările mogulilor ticăloșiți și ale slugilor lor din mass media, abuziv numiți jurnaliști. Poate că și peisajul mediatic al patriei va reuși să se adapteze spiritului timpurilor după această lecție. Nu de alta, dar online-ul le suflă în ceafă televiziunilor încremenite în proiect - și bine face!
Contabilizăm dispariția politică a Pro România și a ALDE în București la capitolul puncte luminoase, deși non-partidul PMP reușește să intre în CGMB, dar cu un scor redus, și ne întoarcem spre aspectele problematice, care ne obligă să ne menținem luciditatea: victoria PNL și a USRPLUS nu este totală; „ciuma roșie” persistă în zone importante din sudul țării și din Moldova, iar rușinea reprezentată de victoria lui Popescu Piedone în sectorul 5 al Capitalei demonstrează că „mai e mult până departe” la capitolul moralitate și simț civic, pentru că este greu să justifici, ca bucureștean mai ales, cum poți vota un om cu responsabilități certe în dezastrul de la Colectiv și cu o condamnare penală în primă instanță. Mă rog, nici în alte părți nu au excelat alegătorii la moralitate, dacă ne gândim la primarul din Sângeorz Băi, care-și bate și umilește fiica, un primar, din păcate, susținut mascat de PNL.
În concluzie, „mai e mult până departe”, dar drumul s-a deschis. Peisajul politic s-a schimbat: PSD a pierdut destul, dar nu atât de mult cât ar fi meritat; PNL a câștigat, dar mai puțin decât ar fi putut, dacă ar fi renunțat la metodele învățate de la PSD și la politruci, iar USRPLUS a reușit să se afirme în alegerile locale și să câștige mai multe primării decât se anticipa, infirmând verdictele unor politologi consacrați care nu încetau să deplângă lipsa organizațiilor locale ale USRPLUS și să le proorocească eșecul.
În sfârșit, azi e ziua șampaniei, dar de mâine noii edili trebuie să-și pună picioarele în apă rece și să înceapă reconstrucția României, care va porni de la orașele mari, nu de la sate. Acelea vor veni și ele din urmă, dar nu imediat, dacă orașele vor merge înainte. Nu va fi ușor, mai ales că succesul USRPLUS obligă PNL să se gândească la o colaborare pe care nu și-o dorește, pentru că impune criterii de selecție cu care Ludovic Orban și echipa sa nu se prea împacă. Dar despre politica de mâine vom vorbi de mâine încolo. Astăzi ne concentrăm pe spărturile din zidul roșu care ne-a blocat atâta vreme și ne bucurăm de noua implicare a tinerilor. Până la urmă, nu este deloc rău!
