De același autor
Cuprinși de emoția situării corecte a guvernului României față de marile conflicte care amenință astăzi lumea noastră, cel din Israel și din Ucraina, mulți vor uita probabil, pentru moment, de proasta guvernare din interior și de situația economică precară a României. Ne umflăm în pene că ne situăm de partea bună a istoriei (e adevărat), dar, la adăpostul emisiunilor tv din prime time care vorbesc doar de Israel, Hamas și Gaza, guvernanții merg pe burtă, continuând dezmățul cheltuielilor în interesul clientelei și batjocorind reformele promise în cadrul PNRR. Din când în când, e drept, se mai aude câte o văicăreală a ministrului de finanțe Marcel Boloș, care se plânge că guvernarea e grea și bugetul greu de echilibrat, de parcă ar fi victima unor zei nemiloși, nu a politicii guvernelor din care a făcut și face parte – Ciucă și Ciolacu – continuatori ai dezastrelor financiare din epoca Dragnea.
Ne anunță deci domnul Boloș, pe Profit.ro, că rectificarea bugetară va consemna scăderi de venituri și creșteri de cheltuieli, pentru sănătate, educație și cofinanțarea proiectelor europene. Potrivit datelor furnizate recent de Institutul de Statistică, veniturile nici nu au cum să crească din moment ce economia a crescut sub nivelul prevăzut, producția industrială a scăzut în ansamblu cu 5%, iar investițiile străine cu 2,3 miliarde de euro în primele opt luni, față de aceeași perioadă a anului trecut. De altfel, pentru că măsurile adoptate de guvern nu sunt de natură a asigura o revenire a economiei, experții ING au revizuit în scădere atât prognoza de creștere a României pentru 2023, de la 2,5% la 1,5%, cât și creșterea PIB în 2024 de la 3,75% la 2,8%.
Și ce speranțe ar putea avea cineva, din moment ce rata colectării veniturilor rămâne una dintre cele mai scăzute din Europa, mai ales la TVA, iar evaziunea fiscală este în mod deliberat tolerată? Cum altfel se explică faptul că 98% din aparatura de control din vămi zace nefolosită de șase ani? În asemenea condiții, este inutil să mărești taxele și impozitele, pentru că ele tot necolectate rămân și nu vor acoperi deficitul bugetar. De altfel, a spus-o și FMI.
Dar plângăciosul domn Boloș, care are insomnii în privința veniturilor bugetare, se gândește tot la sporirea poverii fiscale pentru a reduce deficitul! De reforme nu vorbește decât în treacăt, deși reformele, nu taxele al căror impact nici măcar nu este calculat, reprezintă răspunsul la problemele structurale ale României, iar reforma ANAF este exclusiv de datoria MF. Or, ea este menționată doar în treacăt și nu vedem niciun semn că ar fi început. Și pentru că nu sunt bani și nici nu au de unde să vină, guvernul scoate din fondul de rezervă 225 de milioane de lei pentru a asigura plata salariilor și funcționarea unor ministere și 700 de milioane pentru medicamente, în plină criză internațională, când ar trebui să fim cât mai prudenți. Așa au procedat și guvernele Dragnea, până când fondul de rezervă a scăzut la un nivel critic. Și atunci, și acum însă, clientela de partid a dus-o bine, în timp ce reformele au fost uitate într-un sertar. Devine tot mai clar că nici guvernul Ciolacu nu va reduce cheltuielile administrative și nu va reforma nimic. În fond, este aceeași coaliție de guvernare care a mărit numărul sinecurilor din Secretariatul general al guvernului la începutul anului și în luna mai a înființat o superagenție de control absolut al tuturor companiilor cu capital de stat, sub conducerea controversatului șef al SGG Marian Neacșu, ai cărei angajați vor fi plătiți cu 50% mai mult decât restul bugetarilor. Grija pentru clientela de partid bate grija pentru finanțele publice, mai ales într-un an electoral.
Sectorul privat va fi sacrificat, sub pretextul fals vânturat de Marcel Boloș & co. privind pierderea tuturor fondurilor europene dacă nu eliminăm imediat deficitul. Europarlamentarul Corina Crețu a demontat această fantezie, iar economiștii au arătat că nu deficitul este cauza ratării din ce în ce mai probabile a banilor din PNRR, ci absența reformelor la care ne-am angajat – pensii speciale, administrație, legea salarizării. Or, proiectul de lege privind pensiile speciale este o glumă proastă: impactul său financiar nu este calculat, deși CE a cerut o economie de 3,2 miliarde, iar vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 60 de ani abia prin 2062. De la reforma administrației ne putem lua adio în anul electoral ce vine, de vreme ce primăriile locale, după cum arată cursdeguvernare.ro, nu fac administrație, ci funcționează doar ca „agenții electorale” subvenționate de guvern, care nu își permite nici să le taie banii, deși 24% din ele nu își acoperă cheltuielile cu salariile, nici să promoveze vreo reformă, deși 15% din localități au sub 1.500 de locuitori. Cei 315 mii de angajați ai primăriilor, consiliilor județene și instituțiilor subordonate vor continua să huzurească pe banii contribuabilului, având grijă doar să „livreze voturi” partidelor coaliției la alegerile din 2024.
În concluzie, proasta guvernare, care ne muncește de cel puțin 11 ani, combinând în diferite forme PSD cu PNL și UDMR, devine tot mai proastă, pe măsură ce situația internațională devine tot mai explozivă, iar zona euro, principalul nostru partener comercial, își revine cu greu după eforturile de stăvilire a unei inflații galopante. Cu alte cuvinte, țara stă prost, dar guvernul și administrația se simt bine și chefuiesc pe bani publici. Doar Marcel Boloș mai varsă din când în când lacrimi de crocodil. //
