De același autor
Dacă nu era de ajuns confuzia creată de organizarea concomitentă a alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European, iată că PNL s-a gândit să încurce și mai mult lucrurile introducând tema prezidențialelor, programate pentru luna septembrie. Ca atare, a împânzit Capitala cu afișe supradimensionate ale liderului său, iar Rareș Bogdan, trompeta Cotrocenilor, a anunțat că generalul Ciucă – cu accentul pe gradul militar – este candidatul PNL la prezidențiale, în condițiile în care liderul PSD Marcel Ciolacu s-a arătat ezitant față de o candidatură la funcția supremă în stat, în schimb Mircea Geoană face deja o campanie agresivă. Nicolae Ciucă însuși a executat ordinul de intrare în competiția prezidențială printr-un videoclip postat pe mai multe rețele sociale, în care filozofează simplist asupra profilului viitorului președinte, care trebuie să-și iubească țara, să „știe ce înseamnă să-ți servești patria cu devotament” și să nu-și piardă din vedere „misiunea lui: binele oamenilor și binele României”.
Deși platitudinile domnului Ciucă au fost adaptate la profilul său de general („știe ce înseamnă să-ți servești patria cu devotament”), ele ne amintesc de lipsa de substanță a discursului lui Klaus Iohannis, care promova „lucrul bine făcut”, „pas cu pas”, „România normală” etc., dar și de caragialescul „România să fie bine și tot românul să prospere”. Desprindem însă tendința strategilor PNL de a promova în primul rând valori conservatoare – biserică, armată, familie, patriotism – și mai puțin valori liberale, cum ar fi democrația liberală bazată pe reguli, drepturile individuale, libertățile economice sau statul de drept. Acesta din urmă, de altfel, strălucește prin absență în discursul de campanie al PNL și al PSD, ca și lupta anticorupție, de care ambele partide se feresc ca necuratul de tămâie. Potrivit sondajelor calitative, corupția îi preocupă totuși pe români mai mult decât patriotismul de paradă, iar „binele oamenilor” nu este greu de asociat cu scăderea nivelului de trai datorat proastei guvernări prestate de guvernele Ciucă și, respectiv, Ciolacu.
La fel ca mentorul său politic însă, Nicolae Ciucă își imaginează că o campanie de imagine cu un mesaj conservator, fără elemente concrete de program, poate rezolva problema unei guvernări dezastruoase și disimula problemele structurale ale PNL. Promovarea sa în săptămânile premergătoare campaniei pentru locale și europarlamentare are drept scop delimitarea de PSD, în încercarea de a opri o potențială prăbușire a PNL în urma votului din 9 iunie, acel moment al adevărului care va seta jocul politic pentru bătăliile decisive ale acestui an: alegerile prezidențiale și cele parlamentare. Evident, PNL încearcă să convingă electoratul anti-PSD că îi poate oferi o soluție alternativă, sperând că va slăbi forța de tracțiune pe care ADU începe să o manifeste, și că va atrage totodată o parte din electoratul conservator mai puțin primitiv, tentat să se îndrepte către AUR. Dar cum ar putea să vadă cineva PNL ca pe o alternativă la PSD, când cele două partide candidează pe liste comune la europarlamentare, iar în coaliție vocea PNL nu a contat aproape deloc? Și apoi, ce soluție alternativă ar putea reprezenta PNL la guvernare, cu miniștri contraperformanți ca Marcel Boloș, Sebastian Burduja, Ligia Deca sau Mircea Fechet? În plus, PNL, în frunte cu liderul său, s-a compromis deja grav în ochii alegătorilor. Nici nu va începe bine campania electorală, că scandalul plagiatului lui Nicolae Ciucă, cu tot cu abuzurile la care a recurs pentru a-l înăbuși, va fi redescoperit, mai ales după ce raportul Departamentului de Stat privind drepturile omului a incriminat explicit PNL pentru operațiunea de kompromat la adresa jurnalistei Emilia Șercan, care a dezvăluit plagiatul. Nici plagiatorul dovedit Lucian Bode nu va fi uitat. Lor li se adaugă însă și material proaspăt, furnizat de primarul PNL al orașului Sinaia, Vlad Oprea, protagonistul unei spectaculoase investigații Recorder care sugerează abuz în serviciu, conflict de interese, corupție și alte componente ale modelului comportamental ce pare să definească „elita” PNL.
Discursul peneliștilor ignoră însă toate aceste aspecte, insistând asupra investițiilor, adică asupra fondurilor pe care le-au direcționat către proiectele administrațiilor locale. Ei nu au înțeles nimic din eșecul răsunător al candidaturii lui Cătălin Cîrstoiu, care s-a prăbușit înainte de lansare sub povara unor acuzații de corupție și conflict de interese. Obsedați de interese și calcule meschine, au ratat lecțiile politice recente. Rupți de realitate, pretind că luptă împotriva extremismului, în timp ce promovează corupția, fărădelegea și incompetența – furnizând astfel argumente prețioase discursului populist. În viziunea lor simplistă, electoratul liberal se va lăsa sedus de portretul idealizat al lui Nicolae Ciucă, care, ca premier, și-a servit țara cât se poate de prost, iar acum îi oferă un discurs nostalgic conservator, potrivit altui electorat decât cel dinamic, educat, activ.
În rest, putem fi de acord cu Nicolae Ciucă: românii vor un președinte care să le asigure binele, dar cu condiția să definească concret și credibil acest „bine”. După zece ani de „lucru bine făcut”, promisiunile vagi nu mai interesează și nu mai păcălesc pe nimeni. //
