De același autor
Premierul Marcel Ciolacu a început anul cu un balet atent coregrafiat: în mesajul video de Anul Nou, s-a prezentat ca potențial candidat la prezidențiale, a deschis prima ședință de guvern cu promisiuni privind investițiile și reorganizarea ministerelor; iar sărbătorile le-a încheiat cu un turneu electoral la Muntele Athos, punctat cu ostentative manifestări de evlavie. Este limpede că Marcel Ciolacu se dorește președinte și speră ca tot PSD să domine și viitorul guvern. Doar că, până la realizarea acestor obiective, ar trebui ca promisiunile domnului Ciolacu să fie și îndeplinite și ca electoratul să-l perceapă ca pe un premier care guvernează în interesul românilor. Dar aceasta nu are cum să se întâmple, pentru că, în pofida campaniei de PR, guvernul PSD-PNL a început anul 2024 la fel de prost cum a terminat anul 2023.
Din primele zile ale lunii ianuarie a explodat criza de personal din sănătate: deficitul de medici și asistente, rezultat din blocajele dictate de guvernul Ciolacu pentru reducerea cheltuielilor, a generat situații dramatice, exemplificate de pericolul închiderii camerei de gardă de la Spitalul de copii Gomoiu, și a pus reflectoarele pe faptul că, grație politicilor guvernamentale, 4.500 de medici care au terminat rezidențiatul nu vor avea unde să profeseze în România. Ministrul de Finanțe Marcel Boloș s-a făcut de râs, confundând numărul total al medicilor cu numărul posturilor vacante din sistemul medical și și-a asumat refuzul de a bugeta noi angajări în sistemul sanitar. El este însă doar un executant al politicilor coaliției PSD-PNL, care a acceptat sacrificarea domeniului sănătății pe altarul bunăstării aleșilor locali și al clientelei din sistemul administrativ, care s-a umflat în 2023 cu 10.000 de noi angajați bine remunerați, în timp ce sistemul sanitar a rămas cu un deficit de 15.000 de medici. Mai mult, guvernul a acceptat memorandumul pentru angajări de personal doar în spitalele subordonate Ministerului Sănătății, din sfera PSD, și a respins memorandumul Ministerului Dezvoltării Regionale, atribuit PNL, privind angajările în spitalele ce țin de administrația locală. Așa s-a trezit Capitala cu un deficit de câteva sute de medici și Spitalul Județean din Tg. Jiu cu un singur medic care asigură gărzile la cardiologie, printre alte aberații. Cinic, ca să nu spunem indecent, ministrul Alexandru Rafila a dat vina pe autoritățile locale, deși Guvernul blocase angajările din spitalele arondate administrației locale, și a încercat să lanseze o perdea de fum, anunțând că posturile ce se vor elibera în 2024 prin plecările din sistem vor fi scoase la concurs fără memorandum. Ceea ce nu spune ministrul Rafila este însă că pentru posturile vacante la 31 decembrie 2023, adică pentru deficitul de cadre medicale existent (nu cel ce se va forma de acum înainte), va fi în continuare nevoie de memorandumuri. Ministrul Sănătății „speră” totuși că Guvernul va aproba noile memorandumuri privind angajările în sistemul sanitar, promise după izbucnirea recentului scandal.
Nu aceste reacții de circumstanță, inclusiv promisiunea premierului că va scoate la concurs posturi pentru tinerii medici care nu au unde să profeseze, sunt însă importante, ci concepția coaliției despre guvernare, care prioritizează interesele clientelei în dauna populației, căci Guvernul a găsit bani pentru a mări salariile primarilor și președinților de CJ, precum și pentru bugetul sporit al pensiilor speciale, tăind în schimb fondurile pentru Sănătate, cu aprobarea tacită a ministrului Rafila. Reacția premierului Ciolacu, care promite doar o rezolvare parțială a deficitului de personal din Sănătate, sugerează că Guvernul va merge în continuare pe soluția cârpelilor și a reacțiilor rapide la scandalurile de presă, împingând sub preș problemele structurale, care necesită reforme și eforturi financiare în interesul cetățenilor.
Marcel Ciolacu promite în schimb investiții, creștere economică și o reorganizare a ministerelor. Numai că bazele pentru finanțarea investițiilor sunt precare, după cum am demonstrat deja în acest spațiu: finanțarea investițiilor se bazează pe banii din PNRR, care depind de realizarea unor reforme, pe care Guvernul a dovedit că nu vrea/nu poate să le realizeze la standardele impuse de Comisia Europeană. În plus, Guvernul a absorbit în 2023 mai puțini bani europeni decât și-a propus, în schimb anunță că în 2024 va absorbi mai mult decât anul trecut. Nici perspectivele reformelor anunțate nu sunt prea luminoase, judecând după bilanțul anului trecut: legea pensiilor speciale a salvat, de fapt, sistemul de privilegii, iar legea pensiilor bazate pe contributivitate, deși binevenită, este nesustenabilă financiar. Totodată, legea salarizării unitare în sistemul bugetar, care ar fi trebuit să intre în vigoare în a doua jumătate a anului 2023, nu există nici măcar în fază de proiect, deși este jalon în PNRR, iar reforma administrativă a fost amânată sine die.
Ce putem, așadar, să așteptăm realist de la reorganizarea ministerelor? Prea puțin, căci toate colcăie de clientela PSD și PNL. Premierul Ciolacu promite că ea va genera economii la buget, dar noi am văzut deja că economiile se fac pe seama sănătății populației și a intereselor țării, căci până și fondurile pentru fertilizarea in vitro au fost tăiate în 2024, în pofida declinului demografic binecunoscut. Premierul coace în schimb o reformă fiscală, care va împovăra probabil și mai mult cetățeanul și sectorul privat. Cu alte cuvinte, în spiritul vechiului proverb englezesc, singurele certitudini pe care le asigură guvernarea PSD-PNL sunt moartea și impozitele. Tot restul este propagandă electorală pentru analfabeți funcțional. //
