Niste tarani

Rodica Culcer 29.07.2002

De același autor

Intre mit si obsesie nationala, taranul roman a evoluat cum a putut in comunism si in tranzitie practicand o agricultura de subzistenta. Tot castigand pariul cu agricultura, am ajuns sa avem productii mici in timp ce populatia satelor a crescut, ceea ce inseamna ca tot mai multi oameni trebuie sa traiasca dintr-o agricultura neperformanta.

Desi nu a fost sprijinit efectiv, macar printr-o lege a creditului agricol, taranul nu a fost totusi lovit in moalele capului. Guvernul Nastase a reusit insa acest lucru. O recenta hotarare de guvern stabileste amenzi intre 10 si 20 de milioane de lei pentru fiecare hectar nelucrat. Nu va imaginati ca ar fi vorba de uriase suprafete de teren care zac in paragina.

Suprafata nelucrata nu depaseste in statisticile guvernamentale 2% din terenul arabil. Nu stim cum au fost facute aceste calcule, mai ales dupa ce am aflat de la fostul secretar de stat in Ministerul Agriculturii, Mihai Lungu, ca raportarile sunt false si statisticile aproximative. Totusi, din punct de vedere politic, ne putem intreba de ce a lovit guvernul in tarani, care, de altfel, reprezinta baza electorala a partidului de guvernamant? Semnaland presei hotararea de guvern in cauza, PNTCD a vorbit si despre pericolul cooperativizarii fortate. Nu cred ca acesta este interesul guvernantilor. Presedintele Ion Iliescu este intr-adevar obsedat de cooperative si IAS-uri, nu si premierul Adrian Nastase. Abordarea guvernantilor este mult mai pragmatica, si motivatia ei a fost surprinsa de cei care lucreaza nemijlocit in agricultura. Presedintele Asociatiei Producatorilor Agricoli, Adrian Radulescu, a declarat ca masura luata de guvern, daca va fi aplicata, va duce la scaderea pretului pamantului si al arendei. Oamenii fie vor fi fortati sa accepte orice conditii din partea arendasilor, fie isi vor vinde terenurile pe nimic. Aceasta ultima parte a concluziei ne aduce mai aproape de adevaratele interese ale PSD-ului in agricultura: concentrarea proprietatii asupra pamantului in mainile unui grup restrans si bine controlat politic. Adaugam la aceasta constatare facuta in mai multe judete, si anume ca oamenii din prefecturi si primarii sunt cei care controleaza si firmele care efectueaza contra cost lucrarile agricole.

Un intreprinzator privat independent de putere care se incumeta sa-si ofere serviciile la preturi rezonabile micilor proprietari de pamant nu are nici o sansa sa obtina vreun contract. Cand promoveaza in Parlament legea exploatatiilor agricole, guvernantii tot la concentrarea proprietatii si serviciilor in mainile apropiatilor lor se gandesc.

Taranul roman, cu proprietatea sa redusa ca suprafata, aduce voturi, nu insa si bani pentru PSD. Potrivit unui calcul cinic, opozitia este aproape inexistenta la sate, televiziunile sunt aservite puterii, presa scrisa nu ajunge la tara, asa incat taranii vor inghiti orice masura ostila din partea guvernului si vor vota tot cu el pentru ca nu au alternativa.

Argumentul guvernului atunci cand a fost luat la rost pentru aceasta hotarare de guvern a fost ca amenzile nu-i vor afecta decat pe cei care au cumparat pamant in vederea speculatiilor ulterioare pe piata pamantului! Nu stiu cum ar fi primit acest argument in Uniunea Europeana, spre care pretindem ca tindem, acolo unde proprietatea individuala este aproape sacra si, in tot cazul, bine aparata de lege. La noi insa dreptul de proprietate este batjocorit, caci nu putem califica altfel ideea de a controla modul in care proprietarul isi gospodareste pamantul. Dar ce altceva decat batjocura fata de proprietari este si tergiversarea restituirii imobilelor castigate la Strasbourg, sau a platii despagubirilor stabilite de CEDO?

Guvernul ar putea desigur sa restituie proprietatile si sa dea inapoi banii celor care le-au cumparat abuziv, fiind oricum vorba de sume mult mai mici. O astfel de masura ar deranja insa clientela pesedista beneficiara a proprietatilor furate cu recurs in anulare. Tot in apararea sa, guvernul invoca accelerarea eliberarii titlurilor de proprietate asupra pamantului, pe care a ordonat-o. Masura nu va face insa altceva decat sa grabeasca achizitiile dorite de clientela sa: cu actele in regula, proprietarii de pamant care au bani sa-l lucreze vor vinde mai usor terenurile devenite surse de uriase amenzi. Este adevarat - o spun specialistii - productiile noastre sunt tot mai slabe, cantitativ si calitativ, dar nu pentru ca taranii nu si-ar lucra terenul, ci pentru ca nu au mijloacele de a o face cu seminte de calitate si cu utilaje performante, ambele prea scumpe pentru ei. Oferta de tractoare produse la Brasov la pret subventionat a fost un imens esec si nu a avut drept scop decat sprijinirea uzinei brasovene. Daca se voia sprijinirea taranului, acestuia i s-ar fi oferit un credit subventionat si accesibil pentru achizitionarea tractoarelor de orice tip, nu numai a celor produse la Tractorul. Dar agricultura a fost tratata ca o cenusareasa de actualul guvern, fapt care ne va costa in negocierile cu Uniunea Europeana. Acum Comisia deschide negocierile la capitolul agriculturii, un capitol complicat si pentru UE si pentru candidati.

Subventiile acordate Romaniei si cotele de produse agricole admise pe piata europeana se vor calcula in functie de productia efectiva a tarii noastre, nu de mult laudatul potential. Amanarea recensamantului agricol pana la iarna tradeaza faptul ca guvernul este constient de acest lucru si spera sa manevreze cumva cifrele recoltei din acest an. Numai ca amanarea a fost hotarata inainte de seceta din aceasta vara, care, in absenta unui sistem de irigatii, va afecta grav recoltele. Iar la capitolul irigatii nu s-a intreprins nimic. Clientela nu a avut inca nevoie de ele.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22