De același autor
PNL si PD au negociat ocuparea posturilor din guvern lasate libere prin demisiile ministrilor PC.
"Dragii mei, rezolvati-o pana astazi la ora 14:00!" – fara aceasta somatie rostita public vineri la ora 12:00 de Traian Basescu, probabil ca liderii PD si PNL nu ar fi reusit nici astazi sa se puna de acord asupra titularului Ministerului Economiei si Comertului. Oricat de hulit ar fi seful statului, numai el putea forta deblocarea unei situatii fara iesire create de liderii politici ai Aliantei.
La prima vedere, conflictul generat de numirea succesorului lui Codrut Seres in functia de ministru al Economiei si Comertului s-ar putea inscrie in tiparele traditionalei lupte pentru functii dintre partidele politice. Pentru cine refuza insa gandirea simplista, care domina acum mass-media din Romania, si priveste cu atentie la desfasurarea evenimentelor ultimei saptamani, lucrurile capata alte semnificatii, mult mai complexe, din care se pot anticipa coordonatele evolutiilor politice ale anului 2007..jpg)
Sa rememoram, asadar, succesiunea evenimentelor. Dupa retragerea PC de la guvernare, Ministerul Economiei le-a revenit democratilor iar functia de vicepremier eliberata prin demisia lui Bogdan Pascu a fost adjudecata de liberali. Probabil ca, daca lucrurile ar fi ramas astfel, nu ar fi aparut nici o problema. S-a speculat mult asupra revenirii lui Traian Basescu la guvern marti dimineata, dupa care liberalii au fost nevoiti sa accepte, impotriva vointei lor, ca succesorii ministrilor PC vor fi nevoiti sa se prezinte in parlament pentru ca, potrivit Constitutiei, votul Legislativului este necesar atunci cand se modifica structura politica a guvernului. Cum textul legii fundamentale este clar, orice temei de a vedea in aceasta interventie a sefului statului vreo intentie diabolica este greu de justificat. Lucrurile au inceput sa se complice abia la sedinta de guvern de miercuri, intarziata cateva ore bune de o intalnire furtunoasa a conducerii Aliantei, la care au aparut o serie de elemente noi, pe care democratii nu le anticipasera. Pe scurt, ministrii liberali au introdus in sedinta de guvern o ordonanta privind trecerea Oficiului pentru Participatiunile Statului si Privatizare in Industrie (OPSPI) din subordinea MEC la AVAS – adica din subordinea viitorului ministru de atunci, Mircea Toader, in subordinea directa a lui Teodor Atanasiu. Concret, toate privatizarile companiilor de stat care fusesera lasate doi ani de zile in grija lui Codrut Seres si ar fi trebuit preluate de Mircea Toader erau transferate in ultimul moment la PNL. Mai mult, PNL a anuntat ca nu va ocupa postul de vicepremier vacantat de Bogdan Pascu, ci postul lasat liber prin retragerea PD-istului George Pogea. S-a speculat la vremea respectiva, incorect, ca liberalii se temeau sa prezinte candidatura lui Varujan Vosganian in plenul parlamentului de teama unui esec. O citire mai atenta a fiselor de post elimina insa aceasta teorie simplista: Bogdan Pascu se ocupa de IMM-uri, iar George Pogea de economie, inclusiv de MEC. Cu alte cuvinte, orice decizie a viitorului ministru PD de la MEC ar fi fost controlata si, eventual, respinsa de vicepremierul liberal. Precedent exista: cand a detinut functia de vicepremier, Gheorghe Seculici a reusit sa blocheze ordonanta prin care ministrul Seres incerca sa forteze atribuirea a 8% din actiunile Petrom in folosul sindicatelor conduse de Liviu Luca. Iata, asadar, cum niste detalii strict tehnice si birocratice pot dobandi o importanta semnificatie politica.
Ce sa faca, asadar, PD in aceasta situatie? Sa accepte un minister golit de continut si cenzura liberala deasupra propriului ministru? Evident, era o optiune inacceptabila. Miercuri seara tarziu, probabil dupa ce au cerut un sfat de la Cotroceni, PD-istii au anuntat ca renunta la MEC si ca nu accepta nominalizarea lui Varujan Vosganian pe postul de vicepremier care le revenea potrivit intelegerii initiale. Vor prelua in schimb postul lui Bogdan Pascu, pe care insa nu-l vor ocupa, oficial pentru a ramane consecventi obiectivului restructurarii guvernului, de fapt insa pentru a bloca preluarea acestei functii de catre liberali. Miscarea inteligenta a PD a stricat insa calculele liberalilor, care anuntau a doua zi ca nu sunt interesati de Ministerul Economiei. Impasul era total si probabil ca PD si PNL nu ar fi gasit resurse sa iasa din el, daca nu ar fi primit ordin de la Cotroceni. Vineri dupa-amiaza, Varujan Vosganian era nominalizat drept candidat al PNL pentru MEC.
Intrebarea este de ce i-au impins liberalii pe colegii lor de Alianta intr-o situatie din care nu puteau iesi onorabil? Pentru a-si demonstra suprematia sau pentru a-si apara prietenii din PC, care le-au fost intotdeauna mai apropiati decat aliatii din PD? Probabil ca ambele considerente sunt valabile, desi, in lumina cererii procurorului general privind cercetarea penala a ministrilor Seres si Nagy, este mult mai usor de banuit ca este vorba de protejarea, pe cat se mai poate, a eventualelor urme compromitatoare lasate la MEC de fostul coleg PC-ist. Manevra a esuat in parte si datorita interventiei procurorilor care au ridicat computerele OPSPI pentru cercetari inainte de transferarea oficiului in subordinea domnului Atanasiu.
Tragand linie, nu putem constata decat un singur lucru: desi guvernul a fost salvat pentru moment, prin completarea locurilor vacante, Alianta este in acest moment o forma fara fond. In mod oficial, interesele PD si ale PNL au devenit ireconciliabile. Alianta este nefunctionala si exista doar ca pretext pentru a nu declansa o criza politica inainte de Craciun. Viitorul politic se situeaza dincolo de ea. Pacat.
