Perdeauadefum.ro

Deși părea că va ține capul de afiș toată săp­tămâna trecută cu scandalul cucuvelei mov, Sebastian Ghiță a primit de fapt o lovitură în plex încă din prima zi, când s-a prezentat la DIICOT, unde fusese citat cu câ­teva zile mai devreme. Du­pă ce le-a spus jurnaliștilor că a dat o declarație și că pro­curorii ar fi fost interesați de adresa de e-mail cu­cu­vea­ua­[email protected] („Domnii proc­urori m-au întrebat de adresa de mail, probabil că vor informații“), DIICOT a co­municat nu numai că domnul Ghiță nu a fost audiat luni, au­dierea sa fiind reprogramată, ci, mai ales, că „adresa de e-mail pe care o invocă, până la acest moment, nu face obiectul dosarului nostru“. Se pare deci că Ghiță a mințit. Pro­babil că altfel nu putea executa scenariul co­piat după scandalul e-mail-urilor trimise de Hillary Clinton de pe un server privat. Tocmai de aceea declara el, fără nicio bază, cel puțin deocamdată, că procurorii DIICOT ar dori să știe dacă de pe această adresă „ascunsă“ agen­ții israelieni de la Black Cube „au putut afla informații secrete ale statului român, ale DNA și ale lui Kövesi“. Laura Codruţa Kövesi ar trebui deci să fie suspectată că a pus în pe­ricol securitatea statului, dacă îl ascultăm pe Ghiță și pe cei care îi țin isonul, „dezvăluind“ misterios că unii ziariști ar fi primit do­cu­men­te DNA de pe această adresă. Nimeni însă nu dă nume și nici nu spune dacă erau do­cu­men­te secrete. Amintim că un rechizitoriu, căci despre un astfel de document s-a vorbit, este un document public în momentul trimiterii în judecată a inculpatului pe care îl vizează. Totodată, po­trivit surselor judiciare citate de Alex Costache pe ro­mâ­nia­curată.ro, nu e-mail-ul pro­curorului-șef al DNA a fost spart, ci căsuțele de e-mail ale unor apropiați. Așadar, da­că adresa cucuvelei a fost spar­tă, nu este a Codruței Kövesi, iar dacă es­te a ei, atunci nu a fost spartă, contrar insi­nuă­rilor lui Ghiță.

Mai interesant este însă faptul că, după audierea de luni, s-a aflat din surse judiciare că Sebastian Ghiță a depus un denunț la DIICOT legat de cazul Black Cube încă din va­ră, ceea ce deputatul a refuzat să confirme sau să infirme. Dincolo de clovneriile lui Ghiță cu statuetele celor două bufnițe duse la DNA Ploiești și reîncălzirea poveștii lansate de el în stereo cu Marian Vanghelie despre relația Lau­rei Codruţa Kövesi cu Grupul de la Cluj, nu a mai apărut nimic spectaculos în această pe­ni­bilă telenovelă. Dimpotrivă, avem doar dez­mințiri ale „dezvăluirilor“ lui Ghiță de la DIICOT și din partea lui Vasile Pușcaș, și o se­rie de informații din surse judiciare privind lip­sa de probe din denunțul și autodenunțul lui Ghiță.

Ar merita însă studiată și cronologia ultimelor demersuri ale lui Ghiță, pentru că ea de­mon­strează că acestea se constituie practic ca reacții la principalele momente publice ale scan­dalului Black Cube. Recapitulăm: Ghiță depune un denunț în dosarul Black Cube la DIICOT în vară, după arestarea agenților israe­lieni (3 aprilie); apoi, la două săptămâni după arestarea fostului ofițer SRI Daniel Dragomir, cel care semnat contractul de 900.000 de eu­ro cu Black Cube, adică pe 27 septembrie, Ghi­ță scoate din joben un autodenunț privind pre­supusul raport „măsluit“ al CNE despre acu­zațiile de plagiat la adresa doamnei Kö­vesi; în sfârșit, după ce în mass-media au apărut fotografii cu Dragomir împreună cu Ali­na Bica, Elena Udrea și Remus Truică - toți cer­cetați și/sau trimiși în judecată de DNA, ca și Daniel Dragomir însuși -, hop și Sebastian Ghiță grăbit să ne distragă atenția cu po­ves­tea întâlnirii de la Cluj cu avocatul Gheorghiță Mateuț, pe care domnul Mateuț a dezmințit-o vehement, și cu povestea adresei de e-mail cucuveauamov. De remarcat că povestea cucuvelei a fost lansată după ce Ghiță fusese citat de DIICOT, exact în ajunul vizitei sale la această instituție. Poate tocmai pentru a-și credibiliza diversiunea, creând impresia că adre­sa cucuvelei ar fi obiectul anchetei, ceea ce DIICOT a infirmat.

Imperturbabilă, într-un interviu acordat Bloom­berg, Codruța Kövesi a atribuit aceste demersuri politicienilor români „care încearcă să submineze cea mai amplă campanie anti­corupţie din istoria modernă a României prin trivializarea anchetelor“. Ce altceva decât o încercare de trivializare reprezintă declarațiile tandemului Udrea-Băsescu, care atribuie „rău­tății feminine“ dosarele fostului ministru al Turismului și Dezvoltării Regionale? Cazul lui Ghiță este însă mai complicat. Dacă era vorba doar de dosarele lui, Sebastian Ghiță ar fi pu­tut s-o atace pe Kövesi mai demult, căci „do­ve­zile“ lui datează din 2012. Or, el generează o perdea de fum în jurul cazului Black Cube, pe care inițial a încercat să-l pună exclusiv în cârca lui Dan Adamescu, apoi să-l disocieze de Udrea, Bica și Truică, distrăgând atenția de la fotografiile care dovedeau conexiunea din­tre Daniel Dragomir și cei menționați. Și, pen­tru că demersurile sale au rămas totuși fără succes, în afara unor titluri bombastice ale unor site-uri de știri și televiziuni aservite, ia­tă-l pe Ghiță încercând să demonstreze că Lau­ra Codruţa Kövesi este de fapt la fel de in­corectă ca Victor Ponta în privința tezei de doc­torat și, mai ales, iresponsabilă față de secretele de stat, pe care le-ar distribui de pe adrese ascunse, cercetate de DIICOT. De aici și până la concluzia că procurorul șef al DNA este un personaj dubios, pe care israelienii și comanditarii lor aveau de fapt motive se­ri­oa­se să-l investigheze, nu mai este decât un pas. Un pas pe care Ghiță speră că mulți teles­pec­tatori îl vor face mental. Ar fi un mare suc­ces nu atât pentru el, ci pentru cei care au pus la cale această campanie bine orchestrată de di­versiuni. Și pentru că și ei trebuie să poar­­te un nume, le-am spus perdeauadefum.ro.