Politica externa, o zona sigura

Rodica Culcer 25.01.2006

De același autor

Amatorii de senzatii tari au fost desigur dezamagiti vineri seara cand au urmarit interviul acordat de presedintele Traian Basescu jurnalistului Emil Hurezeanu si difuzat de Realitatea TV. La capatul unei saptamani politice incandescente, seful statului, in loc sa se pronunte asupra evenimentelor de acuta actualitate, s-a lansat intr-un lung expozeu despre politica externa a Romaniei - o politica externa despre care de altfel a tinut sa ne spuna ca nu se schimba. Cu toate ca declaratiile presedintelui au nuantat pe alocuri pozitiile sale pe plan international, cum ar fi de pilda atitudinea fata de Rusia, intr-adevar nu am aflat nimic nou din interviul vizionat pe Realitatea TV. Aceasta lipsa de spectaculos nu este insa nici intamplatoare, nici lipsita de continut. Ea contine cel putin trei mesaje politice.

In primul rand, este vorba de un mesaj al continuitatii, si anume ca directiile politicii externe definite la inceputul mandatului nu s-au modificat: apropierea de Statele Unite si NATO s-a concretizat in acordul privind instalarea facilitatilor americane in Romania; bunele relatii cu Uniunea Europeana au fost promovate prin vizitele prezidentiale in Germania si in Franta; apropierea fata de Moldova a fost sustinuta de intalnirile frecvente si cordiale cu presedintele Voronin, precum si de initiativele Romaniei la Bruxelles; Marea Neagra a ramas o constanta a preocuparilor prezidentiale - desi tocmai aici declaratiile de vineri seara au adus cele mai importante nuante. Invocand insistent importanta Rusiei si Turciei in asigurarea securitatii zonei Marii Negre, Traian Basescu a facut de fapt un pas inapoi fata de pozitia de cowboy singuratic pe care o adoptase initial, cand Romania se erija in unic aparator al intereselor lumii civilizate la portile taramurilor barbare. Pe parcursul unui an, seful statului a receptat si prelucrat mesajele venite de la Londra si Washington, potrivit carora Turcia si Rusia nu pot fi ignorate in constructia mecanismelor de securitate in zona Marii Negre. Si aceasta, pentru ca Turcia este un aliat NATO mai vechi decat Romania, a carui importanta in actuala configuratie strategica reiese dintr-o simpla privire pe harta: este exact tara care leaga Europa de Orientul Mijlociu in general si de Irak in special. Iar Rusia nu poate fi ignorata nu numai pentru ca domina orice harta, ci si pentru ca aprovizionarea cu gaze naturale a Europei depinde de ea. In plus, actualul conflict al UE si SUA cu Iranul necesita abordarea cu precautie a Rusiei, tara care nu a ezitat sa vanda Iranului instalatii de imbogatire a uraniului si de a carei interventie va fi nevoie intr-un efort diplomatic concertat menit sa-l izoleze pe presedintele Iranului, Ahmed Ahmadinejad. Ne-ar fi placut, desigur, sa aflam cum vede Traian Basescu criza declansata de Teheran, dar, in ciuda actualitatii sale evidente, ea nici nu a intrat in discutie. Marcam, asadar, flexibilizarea pozitiei Romaniei fata de Rusia, ca o dovada de pragmatism. Pe aceeasi linie se inscrie si interpretarea recentului “razboi al gazului”, tratat cu mult mai mult realism si sange rece decat a facut-o presa. Si totusi, ne-am fi dorit ca presedintele sa ne fi spus, la doua saptamani dupa ce a lansat tema, de ce platim atat de mult pe gaze si sa nu mai repete retoric aceasta intrebare, la care precis are un raspuns.

Nu putem sa nu observam, cu prilejul reiterarii directiilor politicii externe romanesti, ca ele se suprapun perfect peste interesele americane in zona. Este foarte clar ca Traian Basescu a ales cartea americana, probabil singura posibila in materie de securitate. Acesta este de fapt al doilea mesaj, subsumat celui dintai, care se desprinde din interviul presedintelui. Nu degeaba a tinut presedintele sa precizeze ca UE este o organizatie care asigura prosperitatea, nu securitatea. Se stie, de altfel, ca statele europene cheltuiesc ridicol de putin pentru aparare. Singurii care investesc in aparare sunt americanii, si de aceea - buni sau rai - sunt singurii care pot interveni eficient in zonele si momentele de criza. Istoria recenta a razboaielor din Iugoslavia a demonstrat-o fara drept de apel, cum si istoria Romaniei in cel de-al doilea razboi mondial a confirmat fragilitatea aranjamentelor de securitate cu puterile europene.

In sfarsit, cel de-al treilea mesaj politic important pe care l-am desprins vineri seara a fost unul indirect: presedintele a tinut sa se distanteze de turbulentele politice, in care s-a implicat uneori neinspirat anul trecut, sa defineasca un punct de echilibru, deasupra zgomotului de fond pe care-l asigura restul clasei politice. In loc sa se napusteasca asupra lui Adrian Nastase, Dan Ioan Popescu si George Copos, protagonistii recentelor scandaluri, presedintele s-a situat pe pozitii principiale, precizand ca: declansarea anchetei si chiar a urmaririi penale nu are nici o semnificatie inainte de pronuntarea justitiei asupra vinovatiei celor cercetati; show-ul mediatic nu tine loc de justitie, ci poate fi doar praf in ochii natiunii; si prezumtia de nevinovatie, fundament al statului de drept, trebuie respectata si in cazul ministrilor proveniti dintr-un partid ostil - cum este de pilda PC. Traian Basescu s-a retras astfel pe terenul ferm si sigur al politicii externe, evitand cu abilitate nisipurile miscatoare ale actualitatii curente. Este o atitudine inteligenta din punct de vedere politic, care ar putea marca o noua etapa - mai constructiva si mai eficienta - a mandatului sau. Cu conditia, evident, sa fie continuata cu consecventa.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22