De același autor
Ca si celelalte vietuitoare ale planetei, politcienii incep sa prezinte deviatii de comportament la temperaturi extreme. Deosebirea fata de necuvantatoare este ca, daca vietatile padurii devin mai agresive in vremea secetei, politicienii devin retractili, probabil pentru ca problemele curente devin ceva mai greu de rezolvat, iar deficientele din sistemul administrativ si decizional, precum si efectele neglijentei acumulate de-a lungul anilor fata de problemele fundamentale ale tarii pot fi vazute cu ochiul liber, ca pietrele din albia unui rau care a secat. Se pune deci problema raspunderilor, asa ca e mai bine sa nu faci valuri.
Acest rationament pare sa fi stat la baza discretiei cu care partidele politice au abordat - sau mai degraba au ignorat - problema secetei. Desi tara dadea in clocot, iar agricultura intra in criza, partidele politice aveau alte "chestiuni arzatoare la ordinea zilei", cum a fost de pilda pseudo-problema avionului prezidential, pe care, vezi draga Doamne, vampirul Basescu ar vrea sa-l plateasca cu sangele poporului. In timp ce baba politicii se pieptana, tara chiar pierea nu atat sub arsita codului rosu-portocaliu, cat din cauza lipsei unor masuri preventive. Banii pentru aparatele de aer conditionat destinate spitalelor, de pilda, au venit prea tarziu pentru a le mai asigura bolnavilor o temperatura decenta in zilele de arsita, iar sistemul de aprovizionare cu energie electrica a Capitalei a fost complet nepregatit.
Ca astfel de masuri puteau fi luate a dezvaluit intr-un tarziu (26 iulie) Sulfina Barbu, care l-a acuzat pe premier ca nu a elaborat o strategie antiseceta inca din luna ianuarie, desi ea insasi ar fi informat guvernul ca 2007 avea sa fie un an secetos, si ca nu a transmis Comisiei Europene Planul de dezvoltare rurala in ianuarie, cum era programat, ci abia la 26 iunie. Daca acest plan ar fi ajuns la timp la Bruxelles, sustine doamna Barbu, micile ferme afectate de seceta ar fi primit cate 1.500 de euro. Cu sau fara aceasta iesire la rampa - prima a PD pe aceasta tema -, absenta unor masuri preventive a fost evidenta, iar ordinul privind elaborarea unei strategii antiseceta a fost dat abia la sfarsitul lunii iunie, dupa ce presedintele Basescu a cerut guvernului, pentru sedinta CSAT din 28 iunie, o serie de date privind impactul secetei asupra economiei si sistemului energetic national. De remarcat ca premierul a evitat sa polemizeze cu presedintele pe tema secetei, poate si pentru ca stia ca nu se preocupase de ea aproape deloc. Nici presedintele insa nu a insistat, poate pentru ca nici el nu a dat alarma, desi a primit aceleasi avertizari ca si guvernul.
Chiar daca pana acum au lipsit contrele politice directe, nu este exclus ca subiectul secetei sa fie reluat, iar actuala acalmie sa nu fie decat linistea dinaintea furtunii. Abil, prim-ministrul a lasat gestionarea caniculei pe umerii ministrilor Nicolaescu si David, iar situatia din agricultura in seama lui Decebal Traian Remes. Acesta din urma a reusit sa-si atraga ostilitatea producatorilor agricoli si a patronatelor din mai multe zone ale productiei de alimente. Strategia sa a fost sa acuze vehement pe toata lumea fie de neglijenta, fie de rele intentii. Astfel, agricultorii au fost blamati ca nu folosesc soiuri rezistente la seceta, ca nu s-au asigurat sau ca nu au platit lucrari de irigatii; producatorii de paine au fost si ei aratati cu degetul pe motiv ca ar fi constituit un cartel menit sa ridice artificial pretul painii. In zadar i se explica ministrului Agriculturii ca recolta de grau este sub asteptari nu numai in Romania, ci si pe plan mondial, ceea ce duce inevitabil la cresterea pretului painii, sau ca sistemul de irigatii a fost de mult vandalizat. Ministrul este imun la argumente si, mai ales, la starea de fapt, iar metodele sale amintesc de "epoca de aur": in loc sa coopereze cu producatorii de paine, el a cerut o ancheta a Consiliului Concurentei care sa-i bage in sperieti.
Cu sau fara ancheta, pretul tot va creste nu numai la paine, ci si la alte alimente, iar guvernul va avea o imensa problema de gestionat. Plata despagubirilor catre gospodariile afectate de seceta nu va preveni majorarea preturilor, mai ales ca ea se va face selectiv. Reducerea TVA la alimente la 9% ar fi fost poate o solutie, dar ea nu a fost prevazuta in schita de buget prezentata saptamana trecuta. Problemele generate de seceta nu se limiteaza insa la agricultura, ci cuprind si sistemul energetic. Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, anunta aproape triumfator cresterea spectaculoasa a consumului de electricitate din Bucuresti, in timp ce locuitorii Capitalei erau exasperati de desele intreruperi de curent cauzate de incapacitatea sistemului energetic de a face fata cererii.
Adevarul este ca Executivul nu are nici o solutie pentru contracararea efectelor secetei si improvizeaza de la o saptamana la alta. Astfel stand lucrurile, incepe sa se contureze si perspectiva pierderii de capital politic. Ai zice ca o forta malefica il impiedica pe domnul Tariceanu sa se bucure de popularitatea pe care i-ar fi putut-o aduce majorarea pensiilor, deoarece o buna parte din banii pe care varstnicii ii vor primi in plus, mai ales in cazul celor cu pensii mici, va fi inghitita de inevitabilele cresteri de preturi.
Cum problemele economice au toate sansele sa explodeze la un moment dat in toamna, meciul politic care nu s-a jucat in vara va fi probabil reprogramat, caci nimeni - de la PD la PSD si PRM - nu va rezista tentatiei de a da cu pietre in guvern in perspectiva anului electoral 2008.
