Războiul din Ucraina și fața ascunsă a PSD

Ambiguitatea discursului oficial nu trebuie să ne înșele: afară o fi vopsit gardul în culorile UE, în schimb, înăuntru demonii iliberalismului putinist nu au încetat niciodată să lucreze.  

Rodica Culcer 22.03.2022

De același autor

În entuziasmul generat de reacția generoasă a românilor față de drama prin care trec ucrainenii, este ușor să treci cu vederea notele discordante din discursul public care scot la iveală fața ascunsă până acum a unor forțe politice aflate la guvernare. Iliberalismul și antioccidentalismul răzbat însă tot mai des prin crăpăturile spoielii aplicate de PSD fondului său profund antidemocratic.

Desigur, nu PSD, ci AUR este vârful de lance vizibil al propagandei Kremlinului în România, dar AUR nu se ascunde, ci se exprimă agresiv pe numeroasele platforme tolerate cu generozitate de guvern. PSD, în schimb, ar vrea să treacă drept partener responsabil în NATO  – doar că nu condamnă propaganda AUR și maschează cu greu filonul antioccidental care îi animă activul. În disprețul poziției oficiale a guvernului, președintele PSD Argeș, Ion Mînzina, fost PRM, i-a persiflat pe FB pe cei pe care „i-a apucat brusc dragostea de vecinii de la est” și care „ne târăsc într-un conflict care nu e al nostru”. Nici consilierul PSD din CJ Iași Ion Manolache nu s-a putut abține, postând un text ce părea dictat de ideologii AUR și în care vicepreședinta SUA, Kamala Harris, era numită „nulitatea americană”, iar SUA erau acuzate că și-ar dori începerea unui conflict major cu Rusia... încă de la momentul loviturii de stat a „Revoluţiei Portocalii”. Ca să vedem și noi cum stă PSD cu democrația și tentativele de emancipare de sub cizma rusească! O fi fost ștearsă postarea ulterior, după ce îi va fi speriat și pe șefii de la centru, dar convingerile antidemocratice și antieuropene care îi animă pe mulți psd-iști probabil au rămas intacte. Nu departe de domnii Mînzina și Manolache s-a situat directorul interimar al TNB, Mircea Rusu, care a refuzat vehement orice manifestare de solidaritate cu Ucraina, revenind la o poziție mai rezonabilă abia  după ce a fost dat în vileag de un grup de actori revoltați. A rămas însă valabilă programarea unui spectacol al lui Dan Puric, în care adeptul lui Dughin se va putea desfășura în voie pe prima scenă a țării. Evident, ministrul PSD al culturii nu intervine. De ce ar face-o, de vreme ce și omniprezenta deputată PSD Adomnicăi ne îndemna să nu ne mai îngrijorăm de război și „să ne vedem de treabă”.

Mai mult, chiar pe 28 februarie, mai mulți psd-iști s-au încolonat alături de AUR susținând sub semnătură proiectul „Legii suveranității”, vădit anti-UE și plină de bazaconii conspiraționiste privind, de pildă, ipotetice intervenții „asupra conexiunilor neuronale sau intruziune la nivelul creierului”. Detaliile și lista de semnături pot fi găsite pe G4Media, site a cărui interzicere o cerea George Simion în ziua blocării abuzive a AK-24. Axa AUR-PSD se conturează pregnant în fundalul acestor demersuri conjugate. Mai ales că guvernul, vigilent în cazul site-urilor independente, tolerează conspiraționismul isteric la Universitatea Națională de Apărare, unde Alba Iulia Catrinel Popescu predă geopolitică și geostrategie viitorilor ofițeri ai armatei române, în pofida unui CV absolut dubios (vezi G4Media). Ea îl acuză direct pe președintele Zelenski pentru ororile războiului dus de Putin. UNAP și MApN se spală pe mâini invocând răspunderea personală a celor care postează în mediul online. Dar cum rămâne cu răspunderea UNAP pentru selecția cadrelor didactice? În final, guvernul a reacționat, dar nu la conținutul postărilor, ci la telefonul de amenințare pe care un coleg al Șoșoacăi de la UNAP l-a dat soției redactorului-șef al G4Media. Ulterior a reacționat și ministrul apărării, Vasile Dâncu. 

Dar dacă personalul MApN are voie să spună orice pe FB, în schimb, muritorii de rând ar trebui cenzurați dacă ar acuza guvernul și președinția de „corupție” și „furtișaguri” în contextul războiului din Ucraina. Solicitat de un grup de ONG-uri care pregăteau o platformă de combatere a fake-news să sugereze combinațiile de termeni care ar fi trebuit urmărite de algoritmii platformei, guvernanții au produs un adevărat manual de cenzură a criticilor la adresa lor.

Aceste evoluții de esență iliberală au generat și suspiciunile legate de modificarea art. 369 din Codul Penal în sensul combaterii discriminării, inclusiv pe criteriile apartenenței politice. Potrivit multor juriști, conținutul articolului nu ar trebui să justifice cenzura, ci să apere presa și formațiunile politice de abuzuri. Mai multe ONG au cerut însă reformularea sa, iar președintele CNCD, Csaba Asztalos, după ce a apărat modificarea, le-a dat indirect dreptate într-un update al postării sale de pe FB, precizând că „tot ce am scris este funcțional doar într-o justiție predictibilă, unitară și ancorată în mod efectiv în jurisprudența CEDO” și „dacă clasa politică, instituțiile statului nu utilizează în mod abuziv acest instrument”. De îndeplinirea acestor condiții, autorul postării are totuși „anumite rezerve”, cum are, de altfel, toată lumea care urmărește mișcările PSD și AUR, forțele politice dominante ale momentului. Precaritatea democrației și a orientării noastre euroatlantice devine tot mai evidentă, cu un PNL a cărui „infrastructură intelectuală” s-a pierdut sub conducerea lui Ludovic Orban.

Pe lângă războiul de la graniță, așadar suntem confruntați în interior cu un război de gherilă purtat de partizanii antieuropeni și antidemocrați din partidele actualei coaliții de guvernământ. Ambiguitatea discursului oficial nu trebuie să ne înșele: afară o fi vopsit gardul în culorile UE, înăuntru, în schimb, demonii iliberalismului putinist nu au încetat niciodată să lucreze. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22