De același autor
Consilierul premierului Marius Oprea si ministrul Radu Stroe au prezentat saptamana trecuta replica liberala la proiectele de legi privind siguranta nationala pe care presedintele Traian Basescu le trimisese parlamentarilor spre prelucrare in prima parte a anului. Seful statului procedase inabil, preluand prea multe sugestii din partea serviciilor secrete si trimitand parlamentarilor niste texte pline de derapaje de la principiile democratice. Au urmat luni intregi de vociferari, caci parlamentarii liberali au considerat ca textele imperfecte sunt rezultatul unei gandiri totalitare, de tip securist, care ar apartine presedintelui si au speculat mediatic acest lucru.
Dupa sapte luni de deliberari, in pragul noii sesiuni parlamentare, avem in sfarsit si un raspuns legislativ la proiectele trimise de Palatul Cotroceni. Este vorba de un pachet consistent de legi care vizeaza securitatea Romaniei, organizarea SRI si SIE, statutul ofiterilor de informatii si legea informatiilor si contrainformatiilor. Principiul fundamental al intregului pachet legislativ, enuntat de Marius Oprea, este acela ca siguranta nationala are la baza siguranta cetateanului, ceea ce inseamna, in mod concret, ca ofiterii de informatii nu vor putea incalca drepturile cetatenilor fara sa dea socoteala in fata legii. Extrem de important, serviciilor de informatii li se interzice sa fie finantate din alte surse decat cele prevazute de bugetul de stat. Toate acestea sunt, fara indoiala, castiguri pentru democratie si nu pot fi contestate. Deocamdata nici nu au fost, ceea ce nu este cazul cu prevederea care interzice recrutarea unor agenti acoperiti in presa, in politica, in sindicate sau in interiorul cultelor. Si daca acesti agenti aveau drept scop tocmai detectarea unor posibile infiltrari teroriste sau a retelelor de criminalitate organizata? - a fost argumentul principal formulat impotriva acestei prevederi. Vom lasa parlamentul sa decida, dar nu putem sa nu observam ca autorii proiectului prezentat la guvern considera ca actualele servicii sunt mostenitoarele Securitatii. Cu istoria noastra recenta bine intiparita in minte nu putem sa combatem aceasta idee cu prea multa convingere.
Dincolo de problemele practice ale activitatii serviciilor de informatii insa, proiectele liberale vizeaza si schimbarea raporturilor de putere in stat, in spiritul politicii PNL de a reduce puterea presedintelui in favoarea parlamentului. Astfel, Comunitatea Nationala de Informatii nu ar mai fi in subordinea CSAT, ci a parlamentului. Tot parlamentul, prin comisiile specializate, va elabora si normele de functionare a serviciilor, care sunt astazi elaborate de servicii si avizate de CSAT.
Miza politica a intregului demers este de a diminua puterea presedintelui prin scoaterea serviciilor de informatii de sub autoritatea sa. Vorbind pe sleau, este vorba de o lupta pentru controlul asupra serviciilor secrete, privite ca sursa a puterii in stat. Traian Basescu beneficiaza, ca si predecesorii sai, de prevederile constitutionale si legale actuale, care-i confera controlul asupra chestiunilor de siguranta nationala. Nu are, asadar, de ce sa doreasca vreo schimbare a status quo-ului. Lipsiti de acces direct la servicii, desi prim-ministrul este vicepresedintele CSAT, liberalii vor sa traga presul serviciilor de sub picioarele presedintelui. Si Adrian Nastase a incercat un demers asemanator, dar mai subtil. Inutil sa adaugam ca a esuat.
Totul se reduce, asadar, din nou la eterna lupta dintre PNL si Traian Basescu. Atata vreme cat vor dura actualele aranjamente de putere, probabil ca nu vom putea iesi din acest pattern. De altfel, el este prezent si in alte demersuri legislative, cum ar fi proiectul de modificare a Constitutiei. Un grup de lucru al PNL prezidat de Teodor Melescanu a elaborat un text care face din Traian Basescu un taietor de panglici. Toate prerogativele presedintelui sunt transferate guvernului, iar presedintele nu va mai fi ales prin vot direct, pentru a nu se mai baza pe legitimitatea pe care i-o confera acesta, ci de parlament, adica in urma unor negocieri politice. Concret, daca legea dorita de liberali ar fi valabila acum, presedintele ar fi desemnat de domnii Tariceanu, Markó Béla, Dan Voiculescu si Emil Boc - sau poate Mircea Geoana. Ramane de vazut daca romanii vor fi de acord sa renunte la dreptul de a si-l alege ei insisi pe seful statului. In tot cazul, PD a contracarat la scoala de vara de la Costinesti cu propriile propuneri vizand sporirea prerogativelor prezidentiale, tocmai in baza legitimitatii democratice de care se bucura presedintele.
Razboiul dintre PD si PNL a ajuns, asadar, intr-o faza noua, legislativa. Fiecare parte beligeranta emite proiecte de legi care vizeaza emascularea celeilalte si intarirea propriei pozitii. Nimeni nu spera intr-un succes imediat al proiectului propus. In cazul legilor sigurantei nationale, de pilda, ministrul de Interne, Vasile Blaga, a si declarat ca nu este sigur ca le va aviza, iar, fara avizul sau, proiectul domnilor Oprea si Stroe nu va ajunge in parlament. Avem de-a face, asadar, mai putin cu demersuri pur legislative si mai mult cu demersuri politice bine tintite. In varianta optimista, este vorba de manevre de pozitionare pentru negocierile privind viitoarele liste electorale. In varianta pesimista, asistam la un razboi de uzura care va duce la ruperea iremediabila a Aliantei. Cine mai crede insa astazi in variante optimiste?
