Răzbunarea infractorilor și riscul dictaturii

La câte abuzuri au comis, PSD-iștii pur și simplu nu-și mai pot permite să respecte regulile democrației, pentru că se tem de consecințele revenirii la un stat de drept funcțional.

Rodica Culcer 02.04.2019

De același autor

Este suficient să facem o paralelă între victoria unei militante anticorupție în alegerile prezidențiale din Slovacia și farsa judiciară cu accente totalitare organizată de Adina Florea, la ordinele condamnatului penal Liviu Dragnea, în scopul blocării candidaturii Laurei Codruța Kӧvesi la funcția de procuror european, pentru a evalua viteza cu care România se distanțează de evoluția altor state din UE, inclusiv din centrul și estul continentului.

Din perspectiva coaliției PSD-ALDE, agresivitatea grosolană a politicienilor puterii și a uneltei lor de la Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este de înțeles, pentru că miza este nu numai blocarea candidaturii doamnei Kӧvesi la funcția de procuror european, ci blocarea, măcar temporară, a înseși constituirii Parchetului European, cu competențe speciale în domeniul investigării fraudelor cu bani europeni. După cum explica experimentatul europarlamentar PSD Victor Boștinaru, prelungirea blocajului negocierilor dintre Parlamentul European, care o susține pe doamna Kӧvesi, și Consiliul European, care îl susține pe candidatul francez Bohnert, ar urma să se soldeze cu reportarea deciziei asupra numirii procurorului european în mandatul viitorului Parlament, care va rezulta din alegerile europene din 26 mai. Speranța celor care lucrează în favoarea tergiversării în Consiliul European, acolo unde decizia aparține liderilor politici, este probabil că vor câștiga timp fie pentru a mai fura ceva din banii europeni, fie pentru a acoperi urmele neregulilor deja comise. Și nu putem exclude probabilitatea ca viitorul PE, într-o configurație politică mult diferită de cea actuală, să decidă reluarea întregului proces de selecție.

Este limpede, în tot cazul, că Dragnea are aliați care nu au nici un interes în numirea în funcția de procuror european a unei persoane necoruptibile, cu un grad înalt de profesionalism, ceea ce scoate în evidență pregnant deficitul de democrație din UE. Pe de o parte, este adevărat că reacția fermă a liderilor politici din PE, în frunte cu președintele Antonio Tajani, și a Comisiei Europene a demonstrat că deciziile politrucilor din justiție nu valorează nimic în UE, pentru că sunt luate de o instituție puternic contestată atât de Comisia de la Veneția, cât și de GRECO.

Același sens îl are și reacția Ambasadei SUA, în ciuda declarațiilor făcute recent de Viorica Dăncilă în SUA. Pe de altă parte, însă, este evident contrastul dintre transparența și temeinicia procedurii de selecție aplicate de PE și caracterul ocult al procesului decizional din Consiliul European. Putem deci suspecta că, în spatele ușilor închise ale Consiliului, sprijinul pentru combaterea corupției nu este deloc unanim.

Nu știm deocamdată nici când, nici cum se vor finaliza aceste negocieri, dar știm că guvernanții noștri sunt dispuși să facă orice pentru a o bloca pe LCK. Pentru a atenua criticile Comisiei Europene, ei au încercat, ce-i drept, să mimeze niște concesii, ordonându-i Adinei Florea să claseze dosarul penal care îi viza pe oficialii CE Frans Timmermans și Vera Jourova, alături de procurorul general Augustin Lazăr. Doamna Florea, care a declarat de altfel că ea nu a fost niciodată procuror independent, s-a executat, dar nu declinând competența SIIJ în această speță, cum era normal, potrivit normelor UE, ci pe motiv că fapta nu există - adică, în subtext, menținând ficțiunea că SIIJ ar putea de fapt să cerceteze orice oficial UE, ceea ce este fals.

Tot la capitolul concesii de moment putem înscrie și amânarea OUG privind modificarea legilor penale în sensul dorit de infractori, în frunte cu Liviu Dragnea, în urma unei discuții telefonice dintre Viorica Dăncilă și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans. PSD-iștii fac mare caz de faptul că se consultă cu forurile europene în privința acestei ordonanțe, dar noi ne întrebăm dacă o fac pentru că au avut brusc revelația valorilor europene sau pentru că se tem de efectele negative pe care această OUG le-ar putea avea asupra electoratului în perspectiva alegerilor europene. Mai concret, dacă nu cumva au calculat că încă un act normativ în favoarea penalilor, după ce independența justiției a fost deja grav afectată și după campania de anihilare a LCK, nu va determina o prezență mare la vot a electoratului anti-PSD, exasperat de agresivitatea clicii conduse de Dragnea și Tăriceanu. Dacă PSD-iștii fac cu adevărat asemenea calcule, atunci marea întrebare este dacă Liviu Dragnea va aștepta până la alegerile europene sau va prefera să-și sacrifice partidul pentru a se salva pe sine, forțând adoptarea rapidă a OUG în cauză. Având în vedere că are un termen în aprilie în dosarul Bombonica, nu credem că domnul Dragnea va avea prea multă răbdare.

Toată această situație ridică însă o problemă mai amplă: amenințat cu pierderea puterii absolute, va respecta PSD procesul democratic la alegerile de anul viitor sau va recurge la noi abuzuri pentru a le distorsiona rezultatul? După cum evoluează, putem anticipa că PSD nu exclude instituirea unui regim autoritar, de tipul democrației iliberale a lui Viktor Orbán. La câte abuzuri au comis, PSD-iștii pur și simplu nu-și mai pot permite să respecte regulile democrației, pentru că se tem de consecințele revenirii la un stat de drept funcțional. În forma sa actuală, PSD a devenit un dușman mult mai periculos al României decât a fost în trecut și s-ar putea ca nici cetățenii, nici partidele de opoziție, nici măcar UE să nu fie pregătite pentru răul pe care nu va ezita să-l facă tuturor.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22