Singurătatea procurorilor de cursă lungă

După ce i-a scos din joc pe Gabriel Oprea și pe Tiberiu Nițu, prin dosarul coloanelor oficiale, DNA a mai administrat săptămâna trecută o lo­vitură „sistemului ticăloșit“, printr-un dosar ce îi vizează pe deputații Ni­co­lae Păun, de la Partida Ro­mi­lor Pro-Europa, şi Mădălin Voi­cu, de la PSD, și pe șeful ANAF, Gelu Diaconu, un longeviv stâlp al sistemului pe tărâmul fi­nan­țelor publice, din 1997 până as­tăzi. Citit atent și pus în con­text, noul dosar ins­tru­men­tat de DNA dezvăluie me­canismul prin care fondurile eu­ropene ajung nu la cei pe care trebuie să-i ajute să iasă din mizerie, în speță, romii, ci în buzunarele unor politicieni și evidențiază amploarea cangrenei corupției la nivel instituțional și politic. Potrivit DNA, ce­le aproape șase milioane de euro din pro­iec­te­le Antreprenoriatul social, o șansă pentru co­munitățile de romi și Acces pe piața muncii - o șansă pentru tine, finanțate din bani eu­ro­peni, au fost deturnate de Nicolae Păun, pre­șe­dintele Asociației Romilor „Pro Europa“, și de cercul său de apropiați, prin su­pra­eva­lua­rea cheltuielilor cu personalul implicat în im­plementarea proiectelor, falsificarea listelor de beneficiari și încheierea de convenții civile fictive în valoare individuală de 1.500 de lei cu persoane care nu au primit niciodată acești bani și ale căror date de identificare au fost luate din evidențele asociației menționate mai înainte. Pentru ca falșii beneficiari să nu plă­tească totuși contribuțiile aferente con­ven­țiilor către ANAF și Casa de Asigurări de Să­nă­tate, Nicolae Păun l-ar fi ac­ti­vat pe colegul deputat Mă­dă­lin Voicu, pe care, potrivit pro­curorilor, îl plătea de mult, îm­preună cu soția, pentru a-i asigura sprijin politic și ins­ti­tuțional. Domnul Voicu ar fi intervenit deci la ANAF, iar președintele și vice­pre­ședin­te­le Fiscului i-au scutit pe be­neficiarii fictivi ai proiectelor gestionate de Nicolae Păun de plata contribuțiilor la CAS și CASS, în timp ce domnul Păun a luat toți banii fără să plă­tească ceva statului. ANAF, Guvernul Ponta și par­lamentul au îmbrăcat această presupusă po­tlo­gărie în haina nobilă a scutirii de pe­nalități pentru dobânzile obținute pe alocațiile pentru copii, deși aceasta nu avea nicio legă­tură cu înșelăciunea deputaților protagoniști ai dosarului. Cercul părea să se fi închis prin buna funcționare a unui sistem de com­pli­ci­tăți bine pus la punct – până la intervenția pro­curorilor DNA.

Cea mai violentă reacție de împotrivire a ve­nit din partea lui Gelu Diaconu, care a refuzat să demisioneze la cererea ministrului Fi­nan­țelor și a cerut să fie demis pentru ca răs­pun­de­rea pentru consecințele acestei demiteri să fie asumată de „cineva“. Doar un personaj ca­re știe multe și poate compromite, dacă vrea, mulți actori politici importanți își permite ase­menea amenințări. Nu ne mirăm, de vreme ce cariera domnului Diaconu s-a armonizat în­totdeauna cu interesele celor aflați la putere și a urmat, prin trădări și reorientări suc­ce­si­ve, traseul acelor peneliști care au abandonat liberalismul autentic și s-au încolonat, sub co­manda lui Dan Radu Rușanu, în spatele PSD, pentru a rămâne mereu în inima sistemului fi­nanciar de stat. Căderea sa este o consecință lo­gică a căderii protectorilor săi – Rușanu, Chi­țoiu, Ponta și Oprea –, tot ca urmare a an­chetelor DNA.

Să nu ne grăbim însă să ne bucurăm: chiar și atunci când anchetele DNA sunt finalizate cu succes și se încheie cu condamnări definitive, prejudiciile stabilite de instanțe nu se re­cu­pe­rează, după cum a avertizat adesea pro­cu­ro­rul șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Potrivit doamnei Kövesi, în 2015 existau bunuri puse sub sechestru în valoare de peste 300 de mi­li­oa­ne de euro, dar banii nu au intrat în con­turile statului. Vineri, procurorul șef al DNA a cerut ca eliberarea condiționată a deținuților să nu mai fie aprobată decât după achitarea pre­judiciilor. Corect, veți spune, căci altfel co­rupții ne vor râde în nas și vor reveni în po­ziții de forță după ispășirea unor pedepse re­duse eventual considerabil prin elaborarea unor „lucrări științifice“.

Este greu de crezut însă că DNA poate învinge singură rezistența acerbă a „sistemului tic­ă­loșit“, care dispune de ample complicități po­litice și de suport în mass-media. Nu în­tâm­plător domnii Păun și Voicu se află la originea demersului legislativ privind amnistia și gra­ție­rea aprobat în parlament în „marțea neagră“, care ar fi scos corupții din penitenciare și ca­re a fost blocat doar după o intervenție în for­ță a SUA și a UE. Tabăra anticorupție este prea puțin numeroasă, căci, deși DNA be­ne­ficiază de aprecierea a peste 60% din po­pu­lație, conform sondajelor, clasa politică nu o susține, iar noul ministru al Justiției din gu­vernul „tehnocrat“ nu garantează reinvestirea Laurei Kövesi, deși o consideră „probabil cel mai bun procuror şef al DNA“. Dar de ce s-a lăsat Raluca Prună, ministru creditat de socie­ta­tea civilă și – presupunem – promotor al va­lorilor europene, consiliată de o relicvă a epocii Stănoiu: Grațiana Isac, fosta consilieră a lui Robert Cazanciuc, revocată de Monica Ma­covei în 2005, împreună șeful ei Gheorghe Muscalu, pentru nereguli în activitate, în spe­cial în dosarul „Cocaină pentru VIP-uri“, par­te­neră a Lidiei Bărbulescu la CSM și adversară la scenă deschisă a doamnei Kövesi? Ne vom lămuri în curând. Deocamdată, știm sigur un lucru prea puțin îmbucurător: singurii aler­gători de cursă lungă care s-au angajat în com­baterea corupției sunt procurorii DNA și o parte a corpului de judecători - și, pentru o țară atât de sărăcită de corupție, ei sunt inad­misibil de singuri. //