De același autor
Pentru cei care s-au pierdut in discutii academice despre noua lege electorala, saptamana trecuta a fost un bun prilej de trezire la realitate si de reevaluare a noului act normativ. Din scurta cearta publica intre PSD si guvern - pierduta de guvern prin KO - cu privire la desfasurarea alegerilor locale din iunie a reiesit clar ca miza "reformei" electorale nu era introducerea unei doze homeopatice de vot uninominal, ci alegerea prin vot direct a presedintilor consiliilor judetene.
Pe scurt, PNL-istii si UDMR-istii din guvern, sustinuti de PC si PRM, s-au grabit cu fixarea datei alegerilor inainte de intrarea in vigoare a noii legi, sperand ca vor mai "prinde" legea veche prin care "baronii locali" erau desemnati la masa negocierilor dintre partide. Era singura solutie pentru niste partide mici si in declin de forma, care doar la "masa verde" a compromisurilor pot castiga ceea ce electoratul le-a refuzat. Cum altfel ar fi obtinut de pilda PC in 2004 presedintia a 4 consilii judetene? PSD a amenintat insa cu motiunea de cenzura - de data aceasta in mod credibil - si a obtinut aplicarea noii legi din 2008. Vom vedea indata de ce.
Cine se uita la harta politica actuala a repartitiei presedintiilor de CJ constata ca ea nu reflecta ponderea partidelor in parlament: PSD detine aproape 50%, fosta Alianta D.A. - 25%, UDMR - 12,5%, iar PRM doar 3 posturi, adica sub UDMR, desi scorul sau electoral a fost superior la legislative. Potrivit noii legi insa PRM, ca si PC, risca sa nu mai obtina nicio presedintie de CJ, pentru ca nu au candidati care sa castige votul popular; din acelasi motiv, PNL risca sa obtina, in cel mai bun caz, un numar mic de judete; iar UDMR ar putea fi limitata la judetele secuiesti daca romanii din Satu Mare, Salaj si Mures nu vor sta acasa, permitand formatiunii maghiare sa reediteze succesul de la europarlamentare.
In tot cazul, daca rezultatele de la europarlamentare se vor repeta la scrutinul din iunie, vom asista la o noua distributie a puterii politice: PD-L ar conduce in 22 de judete, PSD in cel putin 6, iar UDMR in 5. Cele 9 judete ramase si conduse in prezent de PSD vor fi disputate cu PD-L, devenit mai influent in Moldova dupa fuziunea cu fostul PLD. Si atunci, va puteti intreba: de ce s-a batut cu atata furie PSD pentru alegerea directa a presedintilor de CJ ? Nu ar fi fost mai avantajos sa se foloseasca de vechea lege si de alianta cu PNL, materializata deja in Botosani si Suceava, pentru a controla consiliile? Raspunsul la aceasta intrebare va demonstra, credem, ca PSD nu va fi niciodata un aliat de buna credinta al PNL - sau al oricarui alt partid.
La alegerile din iunie, PSD conteaza pe puterea actualilor sai baroni de a se mentine la putere si de a trage dupa ei partidul, ajutandu-l sa-si impuna cat mai multi primari si consilieri. In efortul lor disperat de a conserva avantajele detinute in teritoriu, social-democratii nu se jeneaza sa trimita in lupta baroni locali cu dosare la DNA, cum ar fi de pilda Marian Oprisan, Nicusor Constantinescu sau Constantin Contac. Cum pentru alegerea presedintelui de CJ nu este nevoie de o majoritate absoluta, ci doar de un numar mai mare de voturi decat al adversarului, probabil ca multi dintre baronii locali ai PSD isi vor pastra fotoliile, ceea ce va conferi partidului un mare avantaj la al doilea tur al alegerilor de primari. Cum toata lumea stie ca presedintii de CJ impart fondurile venite de la buget si de la UE, alegatorii din comune se vor orienta spre candidatii bine vazuti "la judet", in speranta ca vor aduce fonduri localitatii. In plus, oamenii stiu din experienta ce inseamna sa-ti fie ostil presedintele de CJ si sa te lase fara bani de ajutoare sociale, de pilda. A spus-o atat de elocvent fostul lider PSD din Gorj, Nicolae Mischie, cand a laudat public calitatile magice ale pixului sau.
Puterea presedintilor de consilii judetene de a imparti fondurile in functie de interesele proprii - si uneori ale partidului - este intarita acum si de finantarea generoasa din partea UE in intervalul 2007- 2013. Astfel a crescut nu numai miza economica a presedintiei CJ, ci si cea politica, pentru ca partidele au nevoie de bani, iar fondurile judetene devin o sursa importanta, prin intermediul clientelei economice - care va primi marile contracte si nu va musca mana ce o hraneste, ci o va "unge". Or, este de notorietate ca PSD are probleme financiare cand nu se afla la guvernare. Iar PD-L si-a redus si el simtitor capacitatea de a recruta clienti, dupa ce a fost izgonit de la guvernare.
In aceasta lupta pentru resurse si pentru electorat nu va fi loc pentru aliati. PSD nu este Maica Tereza, ci un partid cinic si pragmatic, asa ca, in eventualitatea unui succes la locale, nu le va ceda liberalilor decat niste mizerabile faramituri prin comune de munte. Alianta liberalo-social-democrata va functiona probabil dupa alegerile locale, cand se va reveni la obiectivul strategic al izolarii lui Traian Basescu. Nu ar fi asadar exclus ca, in unele judete, un presedinte de CJ din PD-L sa fie blocat in consiliu de o alianta PSD-PNL. Pentru "partidul prezidential" este deci esential sa obtina cat mai multe locuri de consilieri judeteni si locali, motiv pentru care si-a trimis personalitatile in teritoriu, renuntand la un parlament in care oricum nu mai poate face nimic.
De altfel, mutarea centrului de greutate al politicii de la centru in teritoriu este marea transformare pe care noua lege o face posibila. De acolo vor veni banii si tot acolo se va juca soarta alegerilor parlamentare. Romania ajunge la mana unor baroni locali, alesi uneori cu numai 30% din voturi, care nu dau practic socoteala nimanui. Judecati singuri daca acesta este un succes al democratiei.
