De același autor
Chiar si astazi, cand inflatia a scazut considerabil, dobanda pietei se situeaza in jur de 30%. Era deci vorba, fara indoiala, de un cadou acordat celor de care regimul avea nevoie. Printre numele insiruite joi de istoricul Marius Oprea ii gasim pe secretarul de stat din MI Zaharia Toma si pe Marian Tutilescu, proaspat numit sef al Politiei Capitalei.
Nu lipsesc directorul adjunct al SRI, generalul Gioni Popescu, sau SPP-isti de vaza ca Iulian Crainiceanu si Aida Bajenaru, fosta aghiotanta a lui Adrian Nastase si actualmente sefa protocolului Camerei Deputatilor, nici seful Garzii Financiare, Nicolae Plaiasu, sau celebrul Ovidiu Grecea, fost sef al corpului de control anticoruptie(!) atat al lui Radu Vasile, cat si al lui Adrian Nastase.
Acestora li se adauga nume de politicieni PSD-isti longevivi, cum ar fi senatorul Ion Solcanu, Gheorghe Oana, fost secretar de stat la Finante in mai multe randuri, Gheorghe Tinca, fost ministru al Apararii si actualmente ambasador la Praga, sau Alexandru Mironov, fost ministru al Tineretului si Sporturilor, in prezent secretar general al Comisiei nationale pentru UNESCO.
ARA sustine ca de credite similare ar fi beneficiat si Miron Mitrea, Ioan Talpes, seful politiei Florin Sandu si fostul presedinte al CSJ, Iosif Uglean. Cele 60 de nume citate de liderii noii organizatii, Mugur Ciuvica si Marius Oprea, fac parte dintr-o lista mai lunga, de 400 de persoane, care la randul ei ar ajunge pana la 5.000 de beneficiari de credite preferentiale in valoare de aproape 70 de milioane de dolari. ARA a cerut PNA sa cerceteze daca acesti bani nu au fost deturnati catre alte scopuri decat cele declarate.
Recunoscand ca acordarea creditelor a fost legala, Mugur Ciuvica a calificat-o, totusi, drept imorala. Guvernul a incercat sa minimalizeze importanta listei, punand-o pe seama dorintei lui Mugur Ciuvica "de a atrage atentia asupra sa", iar fostul presedinte al Bancorex, Razvan Temesan, exonerat de justitia noastra "independenta", a declarat in presa ca acordarea creditelor a avut drept tinta "tronsoane" ale populatiei capabile sa ramburseze sumele imprumutate.
La dobanda ridicola de 5-18% credem ca banca nu ar fi avut probleme de rambursare din partea nimanui. Nu este necesar sa fii un mare economist ca sa-ti dai seama ca Bancorex i-a finantat practic pe debitorii sai. Selectia acestora demonstreaza fara putinta de tagada ca PDSR/PSD a folosit o banca de stat in interes propriu. Dezvaluirile ARA nasc cel putin doua categorii de intrebari: una legata de demersul in sine al fostilor consilieri de la Cotroceni si a doua, mult mai grava, referitoare la natura puterii politice careia ii suntem supusi.
Partial, informatiile prezentate de ARA erau intr-adevar cunoscute. Se stia inca dinainte de alegerile din 1996 de acordul incheiat de Bancorex cu MI pentru acordarea de credite preferentiale. Nu se cunosteau poate toate numele si, in ciuda asigurarilor primite de la BCR, MI si SPP, nu se cunoaste stadiul rambursarii creditelor. Avand in vedere faptul ca datoriile Bancorex au fost trecute la datoria publica, fiind platite de contribuabilii acestei tari, avem dreptul sa stim ce s-a intamplat cu banii. Faptul ca acest lucru nu s-a intamplat se datoreaza insa si guvernelor coalitiei din perioada 1996-2000.
De ce nu au fost facute aceste dezvaluiri atunci, de aceiasi oameni? Scuza invocata de Mugur Ciuvica, potrivit careia Presedintia nu se amesteca in activitatea bancilor, nu "tine". Celebrul CNAICCO, care ar fi trebuit sa demonteze mecanismele coruptiei, ar fi putut folosi listele in cauza. CNAICCO a fost insa un esec, iar listele facute astazi publice si cunoscute, de fapt, de atunci au fost inchise intr-un sertar. Nu este exclus ca fostul sef al statului sa fi contat de fapt pe aceiasi oameni din politie, SRI, SIE si SPP. In tot cazul, nu a dorit sa-i antagonizeze, sperand poate ca-l vor sustine. Stim acum ca acest calcul s-a dovedit gresit.
Totodata, este greu sa disociem dezvaluirile ARA de campania de lansare a Actiunii Populare, formatiune prin care Emil Constantinescu doreste sa revina in politica fie si cu pretul distrugerii partidului care l-a facut dintr-un anonim prezidentiabil si apoi presedinte - PNTCD. Trecem peste etica si relevanta fostului presedinte si ne intrebam in ce masura acest context afecteaza semnificatia listei prezentate de ARA. Ei bine, in nici un fel, pentru ca aceasta semnificatie depaseste importanta calculului politic facut probabil de Emil Constantinescu. Lista ne aminteste, intr-un moment in care spiritul critic al opiniei publice s-a cam tocit, de modul in care PDSR/PSD intelege sa se foloseasca de banii altora in folosul personal al membrilor si apropiatilor sai.
Ea reafirma totodata ca puterea instituita in decembrie 1989 se bazeaza pe politie si pe serviciile speciale - SPP, SRI si SIE - cu toata mostenirea lor de securisti. Acestia trebuie mituiti pentru a ramane complici fie si cu pretul devalizarii unei banci de stat, ale carei pierderi le-au platit cetatenii. Lista prezentata de ARA demonstreaza aceasta complicitate finantata de contribuabili si, din acest punct de vedere, poate fi numita "Armageddon", in virtutea unei traditii recente. Ca si celelalte liste cu acelasi nume insa, ea nu va schimba nimic in ordinea existenta, pentru ca nu spune tot despre Bancorex si mai ales nu merge pana la varf.
