De același autor
Cine cauta o urma de coerenta si ratiune in atitudinea parlamentarilor de toate culorile fata de ministrul Justitiei, Monica Macovei, va fi fost pus la grea incercare de evenimentele saptamanii trecute. Ne-am fi asteptat ca, dupa avertismentele Comisiei Europene din 16 mai si vizita domnilor Rehn si Barroso la parlament, atitudinea parlamentarilor sa devina mai constructiva in chestiunea reformei justitiei, macar pana trecem hopul aderarii la 1 ianuarie 2007. Joia trecuta insa, am aflat ca avertismentele oficialilor de la Bruxelles nu au contat.
inainte de a recapitula cele intamplate, se cuvine sa amintim ca, in concluziile Raportului de monitorizare prezentat la 16 mai in Parlamentul European, se cere "rationalizarea codurilor de procedura si imbunatatirea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii...". Dezbaterile privind Codul penal si Codul de procedura penala au, asadar, o importanta deosebita pentru aderare. Cu toate acestea, joi, la sedinta comisiei juridice, Monica Macovei a ajuns in pragul disperarii, pierzandu-si cumpatul in fata ostilitatii vadite a deputatilor care au ironizat-o si si-au batut joc de munca ei.
Desi trebuia sa rediscute doar un articol retrimis de plen, comisia s-a apucat sa reanalizeze tot capitolul, pe care de altfel il votase cu doua saptamani in urma. Prevederile reluate in discutie se refereau la interceptarile audio si video necesare urmaririi penale. MJ propunea ca aceste interceptari sa poata fi efectuate pe o durata de 180 de zile; comisia a acceptat doar 120 de zile. Pentru interceptarile in caz de urgenta, MJ ceruse o durata de 72 de ore inainte de obtinerea unui mandat de la judecator; comisia a acceptat doar 24 de ore, de teama sa nu se comita cumva vreun abuz, cu toate ca si in alte tari membre ale UE (Spania, Olanda si Germania) este prevazuta durata propusa de minister. in zadar a argumentat Monica Macovei ca inregistrarile pot fi anulate de judecator, daca incalca legea sau drepturile omului, si tot in zadar a pledat pentru sprijinirea procurorilor care efectueaza urmarirea penala. Umilirea ministrului Justitiei a parut mai importanta decat cauza combaterii criminalitatii organizate, desi aceasta este ceruta cu insistenta in Raportul de monitorizare si, de altfel, ar trebui sa reprezinte un obiectiv prioritar al institutiilor statului.
Prin atitudinea adoptata, membrii comisiei juridice au creat impresia cel putin ciudata ca ar fi direct interesati sa-i protejeze pe infractori. Poate ca lucrurile nu sunt chiar atat de grave, iar alesii vor doar s-o forteze pe Monica Macovei sa demisioneze din motive strict politice: nu le convin reformele; sunt iritati ca ministrul negociaza cu ei, ca nu a deprins arta compromisului, care omoara orice reforma; sunt deranjati de popularitatea ei, ca si de sprijinul din partea lui Traian Basescu. Experienta ne invata ca avem probabil de a face cu un cocktail din toate aceste motive, asezonat pe alocuri cu posibile complicitati penale.
Oficial, deputatii invoca, desigur, cauze nobile: preocuparea pentru respectarea drepturilor omului si necesitatea evitarii abuzurilor. Daca acestea ar fi insa adevaratele lor motive, nu ar fi votat in plen ca interceptarea convorbirilor telefonice sa fie in continuare efectuata de SRI! Or, tocmai acest lucru l-au facut, respingand din nou propunerea Ministerului Justitiei, care cerea ca inregistrarile sa fie facute direct de procurori. S-ar fi eliminat astfel controlul angajatilor SRI asupra unui material probator si posibilitatea ca unii dintre ei sa foloseasca inregistrarile in alte scopuri decat ancheta penala: santaj, scandaluri de presa etc. Totusi, dupa ore intregi de discutii sterile despre infiintarea unei ipotetice autoritati independente, controlate de parlament, care sa se ocupe de ascultarea si inregistrarea convorbirilor telefonice, propunerea ministerului a fost respinsa si lucrurile au ramas neschimbate: SRI va inregistra in continuare convorbirile telefonice ale suspectilor. Mai interesant este faptul ca in doar cinci zile comisia parlamentara de control al SRI, condusa de liberalul Radu Stroe, si-a schimbat radical punctul de vedere. Initial a cerut ca "aceste activitati sa fie externalizate din cadrul tuturor serviciilor de informatii si securitate, precum si din cadrul parchetelor si unitatilor MAI si MApN, spre a fi reorganizate intr-o unitate autonoma". Cateva zile mai tarziu insa, a avut o revelatie: "noile structuri care - prin absurd - ar fi create vor interfera cu structurile operative ale serviciilor de informatii".
Ce altceva sa intelegem din aceasta inconsecventa decat ca parlamentarii nu au o viziune coerenta despre Codul de procedura penala sau chiar ca acest cod nici nu conteaza in fata obiectivului lor principal, care este indepartarea prin presiuni psihologice a ministrului Justitiei? Ostilitatea fata de ministrul Justitiei reuneste de altfel toate partidele parlamentare: PNL, PSD si UDMR o manifesta pe fata, PD tace, dar evita s-o sustina pe doamna Macovei. La sedinta comisiei juridice de saptamana trecuta, cand ministrul Justitiei a parasit dezbaterile cu ochii in lacrimi, cei doi deputati PD erau absenti: Augustin Zegrean se afla in strainatate "cu probleme personale", iar Daniel Buda plecase la Cluj pentru a serba Ziua Copilului!
in conditiile relei vointe vadite a unora, combinata cu superficialitatea altora, soarta reformei justitiei este cel putin incerta, mai ales ca Monica Macovei a obtinut amanarea pana la sfarsitul anului a Codului penal intocmit de echipa Rodicai Stanoiu, pe motiv ca ar fi inaplicabil. Actualul ministru intentioneaza sa prezinte parlamentului in septembrie o serie de modificari esentiale ale CP. Daca si aceste propuneri vor cadea victima aceleiasi ostilitati oarbe a parlamentarilor fata de actualul ministru al Justitiei, atunci Romania risca sa intre in UE cu Codul penal ceausist din 1968. Ar fi rezultatul cat se poate de firesc al unui razboi stupid si periculos.