Unde ne sunt liberalii?

PNL nu a fost capabil să promoveze o personalitate cu substanță și carismă din propriile rânduri, pentru simplul motiv că nici nu și-a propus să atragă în partid astfel de oameni.

Rodica Culcer 19.03.2019

De același autor

Știm de mult că în România nu ne plictisim, dar iată că, periodic, mai aflăm și lucruri noi: cine știa, de pildă, că Rareș Bogdan este un mare liberal, care merită să intre direct pe locul întâi al listei de candidați ai PNL pentru europarlamentare, înainte chiar de a deveni membru al partidului? Naționalist cu accente adesea stridente, da, îl știa toată lumea. Dar ce legătură are naționalismul cu liberalismul secolului XXI? Sau cu valorile UE? Prieten cu directorul SRI, Eduard Hellvig, de asemenea, se știa că este, dar de adeziunea sa la valorile liberalismului nu a vorbit niciodată. Într-adevăr, domnul Bogdan a moderat emisiuni curajoase care au demascat abuzurile coaliției PSD-ALDE, chiar dacă le-a adăugat un discurs demagogic și efecte facile (și chiar de prost gust). Doar că vehemența sa anti-PSD, de fapt anti-Dragnea, este de dată recentă, după cum nu puțini telespectatori își amintesc. Totodată, și un autentic om de stânga, dacă are o urmă de corectitudine și moralitate, respinge PSD. Ca să nu mai vorbim de faptul că Rareș Bogdan devine cap de listă fără să fi muncit o singură zi pentru partid. Cu alte cuvinte, rămâne tot un fel de vedetă TV, căci nu se poate transforma peste noapte în om politic cu experiență. De altfel, candidații cu experiență în PE sunt plasați mai jos pe listă - Siegfried Mureșan, de pildă, se află abia pe locul 3, Marian Jean Marinescu primește un loc neeligibil, iar unica femeie de pe lista PNL, Adina Vălean, se situează pe locul 5, deși este vicepreședinte al PE. Slaba reprezentare a femeilor pe lista PNL, în plină afirmare a acestora pe plan internațional, a fost remarcată și de liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Am insistat asupra semnelor de întrebare pe care le ridică propulsarea lui Rareș Bogdan în fruntea listei PNL pentru europarlamentare pentru că decizia lui Ludovic Orban, bazată, se pare, pe rezultatele unor sondaje, trădează lipsa de cadre, de mesaj și de idei a partidului. PNL nu a fost capabil să promoveze o personalitate cu substanță și carismă din propriile rânduri, pentru simplul motiv că nici nu și-a propus să atragă în partid astfel de oameni; cu alte cuvinte, să deschidă partidul către elitele societății românești. A preferat televiziunea. Adică a sacrificat statutul de elită intelectuală implicată civic pe care îl avea partidul Brătienilor în favoarea unui populism destul de puțin sofisticat. Dar acest PNL nu mai este de fapt de mult partidul Brătienilor.

Acestea fiind zise, Rareș Bogdan este totuși elementul cel mai dinamic din grupul de candidați PNL, pe care cu greu ni-i putem imagina ca pe „husarii înaripați“ la care visează președintele PNL, el însuși lipsit de viziune, substanță și carismă. Observăm mai degrabă că lista sa a fost alcătuită pe criterii strict pragmatice, motiv pentru care este dominată de veterani politici din Ardeal - fie că este vorba de primari ca Mircea Hava și Gheorghe Falcă, sau de politicieni ca Daniel Buda și Vasile Blaga. Această selecție, cuplată cu alegerea lui Rareș Bogdan ca portdrapel, sugerează că liderul PNL urmărește să obțină un număr maxim de voturi în această provincie istorică, zonă în care pot ajuta și Emil Boc la Cluj, și Raluca, și – indirect, dar sigur - Klaus Iohannis la Sibiu.

Această concentrare pe Ardeal, cu prețul renunțării la un primar cu rezultate, ca Gheorghe Falcă, are însă o miză mai mare decât victoria la europarlamentare - perfect posibilă, de altfel, în lumina ultimelor sondaje. Este vorba în primul rând de poziționarea forțelor politice ale opoziției în perspectiva alegerilor prezidențiale din iarnă. Din această perspectivă, PNL, care îl susține pe Klaus Iohannis, nu se simte amenințat atât de PSD, care nu a dominat niciodată Ardealul, cât de Alianța USR-PLUS, în speță de Dacian Cioloș, care provine din aceeași zonă și contează masiv tot pe electoratul transilvan. Dacă Alianța 2020, deja bine cotată în sondaje, cel puțin până la elucubrațiile Oanei Bogdan pe tema proprietății și a viețuirii în grup, obține un rezultat foarte bun la europarlamentare, atunci ea se va simți încurajată să promoveze propriul candidat la prezidențiale, poate chiar pe Dacian Cioloș. Or, fostul premier reprezintă o problemă mai mare pentru PNL și pentru Klaus Iohannis decât compromisul Liviu Dragnea, care abia adună 6% din intențiile de vot, potrivit unui recent sondaj IMAS. De aceea este important pentru PNL ca rezultatul Alianței la europarlamentare să fie modest.

Pentru a reuși, însă, PNL trebuie să-și depă­șească trecutul USL-ist - motiv pentru care a și renunțat la serviciile lui Crin Antonescu - și să fie perceput ca principala forță politică anti-PSD. Recenta reuniune a PPE, organizată cu succes la București de Ludovic Orban, i-a dat un impuls binevenit în această direcție, în primul rând pentru că popularii europeni au înțeles bine că rezultatele dezastruoase ale guvernării PSD-ALDE sunt cel mai bun argument electoral împotriva Partidului Socia­list European, care, iată, nu se poate decide să excludă partidul lui Dragnea, limi­tându-se la câteva perdafuri, pe care liderul PSD le ignoră.

Rămâne ca PNL să fructifice acest moment prielnic și să spere că electoratul anti-PSD îl va prefera Alianței 2020. Cu alte cuvinte, că Rareș Bogdan, cu discursul său rudimentar populist-naționalist, va fi mai convingător decât Dacian Cioloș, cap de listă al Alianței, promotor al unui discurs decent și sobru, cu ceva mai multă substanță. Din această perspectivă, ne întrebăm dacă ar fi înțelept să le dorim succes noilor liberali. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22