De același autor
În ciuda intoxicărilor lansate pe posturile TV „de știri”, Dan Barna și Dacian Cioloș au folosit momentul lansării echipelor lor în perspectiva congresului din octombrie pentru a afirma hotărârea USR PLUS de a rămâne la guvernare, chiar dacă partenerii de coaliție nu se simt confortabil în compania lor. Decizia este înțeleaptă, cel puțin pentru momentul actual.
Deși antireformismul PNL și UDMR paralizează guvernarea și nemulțumește electoratul, este prea devreme pentru USR PLUS să părăsească corabia coaliției. Miniștrii săi nu își pot abandona șantierele abia începute pentru că, în perspectiva alegerilor din 2024, ei trebuie să-și demonstreze competența și integritatea. De regulă, ultimul an înainte de alegeri este cel în care coalițiile se destramă și fiecare partid își urmărește interesul pe cont propriu. Totodată, conjunctura politică actuală este favorabilă USR PLUS: războiul fratricid dintre taberele Orban și Cîțu a evidențiat lipsa de scrupule a ambilor candidați, care se întrec în risipirea banului public pentru cumpărarea voturilor baronilor locali, ceea ce permite profilarea USR PLUS, prin contrast, ca o echipă preocupată prioritar de guvernare și atentă la derapaje. Este o nișă de piață politică pe care partidul domnilor Barna și Cioloș o exploatează abil.
Astfel, datorită opoziției USR PLUS, premierul Cîțu a fost nevoit să renunțe la mărirea subvenției pentru partidele politice, care ajunsese deja la 253 de milioane de lei în mandatul lui Ludovic Orban; iar programul Anghel Saligny, gândit de PNL pentru a sifona 50 de miliarde de lei din banii contribuabililor către conturile baronilor locali, a fost blocat până când inițiatorii vor prezenta un raport privind utilizarea banilor în cadrul programelor anterioare – PNDL1 și PNDL2 –, precum și un mecanism transparent de selecție și monitorizare a proiectelor. Totodată, Agenția Funcționarilor Publici, condusă de Liviu Mălureanu (USR PLUS), pregătește un mecanism de auditare a funcționarilor de către o agenție externă, ceea ce sigur dă fiori clientelei îndesate prin instituțiile statului. Prizoniere ale politicii clientelare, PNL și UDMR sunt evident enervate de ideile USR PLUS și îi atacă miniștrii din toate pozițiile. Fiind primitive, aceste atacuri nu fac decât să scoată în evidență contrastul dintre apelul USR PLUS la responsabilitate față de banul public și cinismul PNL, care face economii pe seama populației, menajându-și în schimb clientela. Acum se vede mai clar, de pildă, că ministrul muncii,, Raluca Turcan,, nu are niciun proiect pentru desființarea pensiilor speciale, că ministrul Bode nu controlează MAI, ci este subordonat mafiilor din minister, că ministrul energiei, Virgil Popescu, s-a ocupat mai mult de accesul firmelor prietene la sute de milioane de euro din PNRR – proiect blocat în final de Comisia Europeană – sau că ministrul de finanțe, Dan Vâlceanu, habar nu are de finanțe, de salariul minim sau de rata inflației. În schimb, ministrul economiei, Claudiu Năsui, desființează sinecurile administratorilor speciali și promovează scutirea de taxe a salariului minim după model european, explicându-i falsului liberal din Gorj că principala sursă de venit pentru buget este TVA, ceea ce înseamnă că statul nu va pierde, cum se lamenta Dan Vâlceanu, în logica lui simplistă, ci va încasa mai mult dacă oamenii vor avea mai mulți bani de cheltuit. Dar, ne întrebăm, ce caută la finanțe Dan Vâlceanu, care s-a îmbogățit exclusiv din contracte cu statul și a cărui firmă a intrat în insolvență cu datorii la stat de 400 de mii de lei?
Criticile usr-iștilor sunt de altfel susținute și de analiza Consiliului Fiscal, care critică proiectul de rectificare bugetară pentru că prevede cheltuieli scăpate de sub control. Prins în ofsaid, premierul Cîțu se laudă cu creșterea economică record, măsurată șmecherește față de anul trecut, când economia s-a contractat din cauza pandemiei, că sunt tot mai multe salarii de peste 3.000 de euro (la stat sau la privat?) și că la buget „sunt bani” pentru a compensa explozia facturilor la energie. Nu explică însă de ce acum sunt bani, dar când trebuie majorate pensiile, nu cu 40%, ci cu rata inflației, cum cere legea, banii dispar.
O nucă tare pe care USR PLUS nu a reușit să o spargă este cea a legilor justiției și a desființării SIIJ. Este însă tot mai clar că acest blocaj se datorează PNL și UDMR, nicidecum USR PLUS. Totodată, la insistențele ministrului USR PLUS, guvernul a aprobat în cele din urmă „Strategia de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni”, care va permite inclusiv identificarea și recuperarea sumelor ascunse de infractori în off-shore. Un mare apărător al lui Florin Cîțu, Dan Voiculescu (Felix), va fi probabil foarte trist.
Este adevărat că USR PLUS a devenit mai critic la adresa PNL și UDMR în perspectiva propriului congres și sub presiunea apariției unui curent contestatar reprezentat de primarul Brașovului, Allen Coliban, și candidatul său la conducerea partidului, Irineu Darău, care îi acuză pe Dan Barna și pe Dacian Cioloș că au acceptat prea multe compromisuri în coaliție. La fel de adevărat este însă faptul că taberele rivale din USR PLUS se comportă mult mai civilizat decât cele din PNL și că tensiunile care vor fi existând în partid nu se reflectă în mod vizibil la nivelul guvernării.
Avantajat de furia și orbirea elitei PNL, USR PLUS poate deci profita de fereastra de oportunitate creată de războiul dintre liberali pentru a-și consolida o imagine favorabilă. Speranța sa perversă este probabil ca liberalii să rămână divizați și slăbiți și după 25 septembrie, ceea ce este perfect posibil. Astfel, dacă se va menține stabil și consecvent, USR PLUS poate merge liniștit mai departe încă o bună bucată de vreme. //
