Varful icebergului

Fara ndoiala, s-a schimbat ceva n Romania dupa alegerile din decembrie, de vreme ce Radio Romania Actualitati a revenit la realitate. In jurnalul de vineri dimineata, de pilda, se vorbea despre Toma Zaharia, demis n ajun din functia de secretar de stat la MAI, ca despre cel mai controversat personaj din minister, poreclit "generalul heroina" si acuzat de legaturi cu clanul Camatarilor! Cine si-ar fi nchipuit asa ceva cu o luna n urma? Si totusi, chiar daca acelasi jurnal amintea de protestele jurnalistilor din propria redactie, tonul era crispat si informatia despre Adrian Paunescu dictand stiri elogioase despre sine nsusi lipsea. Am ales acest exemplu pentru a ilustra, n ciuda aparentelor, masura rezistentei la o schimbare reala n toate domeniile esentiale pentru definirea regimului politic. Aceasta rezistenta nu se manifesta numai n SRR sau n SRTv, ci si n politie si justitie, adica acolo unde absenta reformei a echivalat practic cu continuitatea regimului totalitar. Este prematur sa vorbim despre schimbarile din politie nainte de a le constata efectele, dar la prima vedere constatam ca noii veniti, generalii Anghel Andreescu si Dan Fatuloiu, au facut cariera nainte de 1989. Au fost promovati n timpul mandatului lui Emil Constantinescu si nlaturati dupa alegerile din 2000, n timpul ministeriatului lui Ioan Rus, mult laudat pentru eficienta, desi sub conducerea sa clanurile mafiote au prosperat, probabil cu complicitatea politistilor de rang nalt. Vor reusi generalii Andreescu si Fatuloiu sa curete politia romana de coruptie si s-o aduca, n sfarsit, n slujba cetateanului, sau vor modifica lucrurile pe ici, pe colo, fara sa schimbe nimic pentru ca metastaza nu mai poate fi operata? Deocamdata se cuvine sa fim sceptici: varful icebergului a fost retezat, dar nimeni nu stie ce zace sub apa. In justitie, n schimb, stim destul de bine ca si la varf, si n profunzime au ramas aceiasi oameni. Gratie vitezei cu care a operat guvernul PSD nainte de cadere, Consiliul Superior al Magistraturii a ramas acelasi organism controversat ca si nainte de validarea sa n Senat. Noua putere a decis sa nu intervina, desi parlamentarii ar fi putut schimba situatia, iar situatia se cerea schimbata. Este adevarat ca membrii CSM au fost alesi de adunarile magistratilor din instante si parchete, asadar sunt rezultatul unui proces democratic. Tocmai acest lucru ne ngrozeste nsa, n unele cazuri. Faptul ca persoane controversate, ca Alexandru Tuculeanu si Ilie Piciorus, au ajuns sa decida destinele magistratilor da masura continuitatii vechiului regim n sistemul judiciar. Presa a scris pe larg despre cei doi, asociati cu cazurile Gheorghe Ursu, Mugur Ciuvica si Cristian Panait. De procurorul Tuculeanu se leaga, potrivit ministrului Justitiei Monica Macovei, si arestarile din perioada mineriadei din iunie 1990, iar despre judecatoarea Maria Huza presa a scris ca si-ar fi vandut o casa unei firme al carei proces l-a judecat la un pret mai mare decat cel al pietei. Monica Macovei a protestat mpotriva numirilor, dar nu a putut schimba decizia CSM. Vechea garda din magistratura si-a pregatit bine tranzitia: nu numai ca si-a trimis n CSM reprezentanti conservatori, dar a reusit, cu sprijinul fostilor ministri Rodica Stanoiu si Cristian Diaconescu, sa-si plaseze oamenii si la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde Paul Florea a fost dat la o parte cu brutalitate pentru a face loc fostului consilier al lui Ion Iliescu. Acestia sunt, asadar, magistratii cu care va trebui sa intram n Europa. Lor li se adauga procurorii Ilie Botos si Ioan Amarie, numiti tot de puterea PSD. Este adevarat ca aparitia noilor guvernanti a determinat o efervescenta a procurorilor n cauze ce pareau ngropate, cum ar fi RAFO. Acest lucru, n sine, departe de a ne bucura, ar trebui sa ne ngrijoreze, pentru ca nu face decat sa confirme suspiciunile ca procurorii raspund la comenzi politice si atunci cand amana dosarele fierbinti, si atunci cand le dau curs. Oricat ar vrea procurorul general Ilie Botos sa ne convinga ca dosarul RAFO era pregatit de mult si audierile s-ar fi desfasurat oricum, tot nu ni-l putem imagina pe Ovidiu Tender audiat la parchet sub regimul Iliescu-Nastase. Aceasta solicitudine a procurorilor fata de stimulii externi, cum ar fi schimbarea puterii politice, ar trebui sa le dea de gandit noilor guvernanti. Fara ndoiala, Monica Macovei este constienta de pericol, dar nu-l poate ataca deocamdata, fiind ocupata de ndeplinirea obligatiilor asumate fata de UE de predecesorul ei n timp record, adica pana la termenul de 25 martie. Primele semne sunt bune, macar si pentru faptul ca noul ministru preconizeaza eliminarea calomniei din Codul Penal. Fara a se plange de "greaua mostenire", cum o facea Adrian Nastase la sfarsit de mandat, ministrul Justitiei a aratat totusi ca se confrunta cu un haos inadmisibil n arhiva ministerului, unde filele dosarelor nu sunt nici macar numerotate. Asteptam cu interes scoaterea la lumina a scheletelor din fisete, daca va avea vreodata cineva curajul sa le faca publice. In tot acest context, mesajele lansate de Traian Basescu la ntalnirile sale cu magistratii si conducerile parchetelor sunt ntr-adevar ncurajatoare, dar incapacitatea de a primeni cadrele la varful justitiei ne obliga sa nu ne entuziasmam. Deocamdata, noua putere nu se ncumeta sa arunce n aer icebergul nsusi. Mai asteptam.