De același autor
In vremurile bune de dinainte de aderare, vocea Europei se auzea ferm si clar la Bucuresti prin Jonathan Scheele. Chiar si atunci cand mesajul era critic, oficialitatile noastre il primeau cu respect, maraind doar cu jumatate de gura. Astazi succesorul lui Jonathan Scheele straluceste prin absenta de pe scena publica, observatiile vin direct de la Bruxelles, iar clasa politica se cearta direct cu comisarii europeni. Asa s-a intamplat atat in cazul taxei de prima inmatriculare, cat si in cazul reformei justitiei si luptei anticoruptie. Daca, in privinta taxei, guvernul a inceput sa dea inapoi, in privinta justitiei, politicienii opun o rezistenta feroce, dupa cum s-a constatat cu prilejul vizitei la Bucuresti a comisarului european pentru justitie si afaceri interne, Franco Frattini.
In mod paradoxal, supararea politicienilor romani s-a declansat nu atat din cauza criticilor comisarului european, cat din cauza aprecierilor facute la adresa unor membri ai guvernului. Trebuie sa recunoastem ca numai la romani se poate intampla acest lucru! Pe scurt, Franco Frattini l-a laudat pe Vasile Blaga pentru progresele inregistrate in domeniul securitatii si in sectoarele serviciilor transfrontaliere si cooperarii politienesti si a declarat ca sprijina toate proiectele de reforma ale ministrului Monica Macovei, precum si cele legate de noile Coduri, civil si penal, afirmand ca premierul Tariceanu a facut foarte bine ca a pastrat-o in functia de ministru al Justitiei, desi Senatul a adoptat o motiune impotriva ei. Dupa cum era si de asteptat, a mentionat si intarzierile in adoptarea Legii ANI si a avertizat asupra pericolului de blocare a justitiei, in cazul in care ar intra in vigoare "Codul Penal Stanoiu", in urma manevrelor legislative ale PSD..jpg)
Pentru aceste aprecieri transante, Franco Frattini a fost infierat de PSD si PC, cum nu a mai fost nici un predecesor sau coleg al sau pana acum. Presedintele PC, Dan Voiculescu, si subordonata sa pe linie de partid Rodica Stanoiu i-au scris o scrisoare vehementa in care-l ameninta ca-i vor respinge comentariile si aprecierile. Marele repros, desi nu singurul, este legat de aprecierile exprimate la adresa ministrilor democrati. Deocamdata, domnul Voiculescu aduna semnaturi pe acest text demn de " Vocea patriotului nationale". Probabil ca spera ca, astfel, textul sa fie luat in seama de comisarul european, care la Bucuresti l-a ignorat cu nonsalanta pe liderul PC. Intrebat daca a citit alta scrisoare a acestuia din urma, trimisa inainte de sosirea sa la Bucuresti, Franco Frattini a intrebat in auzul intregii prese: "cine este domnul Voiculescu?". Nu putem fi siguri ca domnul Frattini chiar nu stia cine este Dan Voiculescu si ca nu a jucat doar putin teatru ca sa-i dea o lectie. Sigur este insa ca mesajul acestuia nu-l intereseaza, pentru ca nu se incadreaza in standardele europene. Comisarul european urmareste atingerea unor obiective de catre Romania si are de intocmit un raport in acest sens. In nici un caz nu va polemiza cu liderul PC, ale carui diatribe vor ramane probabil fara ecou la Bruxelles. Din punctul de vedere al lui Franco Frattini, furia domnului Voiculescu este problema premierului Tariceanu, care va trebui sa raspunda la Bruxelles pentru indeplinirea standardelor stabilite prin Tratatul de Aderare.
Reactia PSD la afirmatiile comisarului european a avut macar elemente comice: dupa ce initial Mircea Geoana a declarat ca aprecierile lui Frattini la adresa ministrilor Blaga si Macovei sunt "normale", vicepresedintele PSD Cristian Diaconescu le-a calificat drept un amestec in politica interna a Romaniei. Poate-i explica domnul Wiersma comisarului european cum gandesc social-democratii romani, caci sigur domnul Frattini nu va sti ce sa inteleaga din aceste declaratii contradictorii.
Circul politic intern nu ar trebui insa sa ne distraga atentia de la problemele grave semnalate de comisarul european cu privire la justitia romaneasca, si anume perspectiva blocarii sale, daca, in urma unei abile manevre a PSD, va intra in vigoare Codul Penal din 2004, supranumit si "Codul Stanoiu". In lipsa Codului de Procedura Penala aferent, magistratii pur si simplu nu-l vor putea aplica. In plus, inca din 2004 expertii Comisiei Europene semnalasera neconcordantele dintre prevederile "Codului Stanoiu" si legislatia si jurisprudenta europeana, precum si reminiscentele legislatiei comuniste. Nu numai ca va fi haos, dar ne vom si intoarce inapoi in istorie.
Nu ar fi de mirare, mai ales dupa suspendarea procesului Zambaccian. Inalta Curte de Casatie si Justitie a acceptat exceptia de neconstitutionalitate a avocatilor sotilor Nastase, care au sustinut ca modificarea Legii raspunderii ministeriale de catre Monica Macovei nu ar fi constitutionala, iar Adrian Nastase nu ar fi trebuit trimis in judecata fara aprobarea Camerei Deputatilor. Momentul este periculos si crucial, pentru ca un verdict favorabil sotilor Nastase din partea Curtii Constitutionale ar putea anula toata munca procurorilor DNA. Adrian Nastase le va rade-n nas si nu va mai raspunde poate niciodata in fata legii. Pe buna dreptate, procurorii vor fi descurajati si se vor simti din nou striviti de mecanismul puterii politice. La fel si opinia publica.
Iata asadar ca, si dupa aderare, tot justitia si lupta anticoruptie reprezinta punctul vulnerabil al Romaniei. Pe plan intern, tabara reformistilor este pe cale sa piarda partida. Daca Europa nu va sti sa-si faca auzita clar vocea la Bucuresti, reformele si anticoruptia vor fi ingropate de PSD si PC cu ajutorul tacit al PNL si UDMR. Ceea ce va fi o problema serioasa nu numai pentru noi, ci si pentru europeni.
