Acesti liberali cuminti si previzibili

Deocamdata, "nu" fuziunii cu PD - au spus liberalii, la congresul din sfarsitul saptamanii trecute. Ei au respins cu o majoritate zdrobitoare de voturi (doar 84 "pentru", din aproape 1.300) motiunea lui Valeriu Stoica prin care cerea transformarea A.D.A. in partid. Inca din vara anului trecut, intre alegerile locale si cele generale, Stoica a venit cu un proiect politic indraznet: fuzionarea PNL cu PD intr-un singur partid care sa adopte doctrina populara. Artizanul altor doua lovituri de maestru (iesirea din CDR in 2000 si crearea A.D.A.), primite la vremea lor cu multa neincredere chiar de "prietenii sai liberali", Stoica a incercat sa vina cu inca o lovitura. De aceasta data, el avea in fata intregul sistem politic romanesc, asa cum s-a configurat el in 15 ani, locul si rolul liberalilor in acest sistem, dar si in cel european in care ne vom integra curand. Rezultatul analizei sale a indicat un sistem politic bipolar, masiv ocupat de PSD in centru-stanga, pentru a carui echilibrare e nevoie de o puternica forta de centru-dreapta, posibila prin fuziunea PNL cu PD si aglutinarea pe parcurs a celorlalte segmente politice afine. Ulterior, afilierea la Partidul Popular European ar asigura acestui mare partid sustinerea celei mai puternice familii politice europene, ca si ocuparea unui rol central in Parlamentul European. Proiectul a fost refuzat in vara de cei doi capi ai A.D.A., Basescu si Stolojan, ca inoportun. Nu e momentul, au spus ei la unison, prioritatea noastra o reprezinta alegerile. Stoica a revenit la acest congres asupra proiectului sau de a carui valabilitate parea sa-i fi convins intre timp, atat pe "prietenii sai liberali", cat si pe partenerii democrati. La congres, s-a tot repetat ca succesul A.D.A. in alegerile din toamna lui 2004 au adus, dupa aproape 60 de ani, un premier liberal la carma tarii. Numai ca, -in discursuri mai mult sau mai putin iscusite - proiectul ar fi posibil, dar nu si necesar. Prioritatea numarul unu ramane guvernarea - fuziunea a fost amanata indefinit. Chiar si cei mai ferventi sustinatori ai proiectului Stoica s-au retras, navigand cu o retorica stravezie printre propria lor convingere si linia trasata de partid. Caci, la acest congres liberal, ca la nici unul din '90 incoace, nimic nu a fost mai evident ca "aranjamentul" prealabil. Cu doar cateva zile inainte o vazusem pe Mona Musca pe un canal TV spunand ca, daca ar fi dupa ea, fuziunea s-ar face maine. De la tribuna congresului insa, a explicat ca fuziunile se fac doar atunci cand esti in opozitie si cand privirea trebuie intoarsa catre viata interna a partidului. Legandu-se de un slogan afisat in sala de congres, "Liberalii pentru Romania", s-a lansat patetic: "Ce fac liberalii astazi pentru Romania?", smulgand ropote de aplauze unei sali neobisnuit de anesteziate. Iti venea sa-i raspunzi simplu: liberalii guverneaza, asta fac pentru Romania si de dorit ar fi s-o faca fara prea multe balbaieli. Asadar, fuziunea PNL cu PD a fost respinsa. Si, din impresia generala lasata de congres, nu din motive de ideologie, de identitate, traditie, prioritate a actului guvernarii etc., desi toate aceste elemente ridica, intr-adevar, probleme. Dar nu insurmontabile, daca ar exista vointa politica de a le rezolva. Adevarul e ca liberalii par mult prea multumiti cu actuala conjunctura: sunt la putere. Nu i-am vazut preocupati de felul in care, practic, Traian Basescu i-a imbrancit in cabinete. Nici de fragilitatea coalitiei in care lucreaza si nici de primele semne ale neintelegerilor cu PD (desemnarea candidatului la Primaria Capitalei). Cu atat mai putin sunt dispusi sa reflecteze la actuala lor compatibilitate cu Internationala Liberala, aflata cu mult mai la stanga PNL, si la neinsemnata ei pondere in jocul politic european. Valeriu Stoica, un cap politic pe care multe partide si-ar dori sa-l aiba, le-a dat "prietenilor sai liberali" inca o nuca tare, reamintindu-le neplacut ca punctul in care se afla, guvernarea, nu e decat o etapa, extrem de riscanta atat pentru PNL, cat si pentru tara. Ca trebuie avuta in vedere o solutie de avarie. Numai ca doar 84 de oameni din cei 1.300 au parut atenti la avertismentele lui Stoica. Tot "nu" au spus liberalii si democratizarii interne a partidului. Proiectul de Statut cu care s-a venit din Delegatia Permanenta a fost votat fara nici o modificare, desi singurul articol aflat in litigiu, alegerea pe lista a conducerii superioare, a fost atacat brutal de toti vorbitorii. Meritul ii revine integral lui Mircea Ionescu Quintus, care a condus sedinta si care, prin manevre abile, dar si mizand pe o sala amortita, a reusit impunerea votului pe lista. Procedeul instituit de Theodor Stolojan in 2002, cand a preluat sefia partidului, in plina criza, punand conditia desemnarii echipei superioare de catre presedinte, si nu a alegerii ei, a fost pastrat si in 2005. Liberalii au pus intre paranteze ideea de vot uninominal, pe care de altfel au sustinut-o in alte imprejurari, hotarati sa nu creeze de aceasta data nici o problema sefului de partid si premierului Calin Popescu Tariceanu. Sigur pe el, Tariceanu si-a asumat integral raspunderea pentru un decont al guvernarii ce nu va intarzia sa se rasfranga asupra partidului. Neobisnuit de cuminti si previzibili au fost liberalii la acest congres. Mica exceptie facuta de Viorel Catarama, care ar fi dorit sa-si prezinte candidatura la sefia PNL doar daca s-ar fi votat modificarea a doua articole din Statut, nu a starnit decat zambete: interventia lui amintea vag de furtunile de altadata. Si, in fine, neobisnuit de multumiti de sine, acesti liberali care nu prea mai vor sa-si aduca aminte de culoarul stramt prin care au patruns in Palatul Victoria.

PS: Semnalez domnului Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului, si domnului Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor, ca steagurile de pe esplanada din fata Casei Poporului sunt zdrente. Poate ca din fondurile alocate Parlamentului ar putea sa cheltuiasca o mica suma si pentru inlocuirea lor.