De același autor
„Petre Scrieciu: Am reuşit de am făcut rost de nişte bani...
Marius Petcu: Aşa!
Petre Scrieciu: Şi vă dau acum ceva. I-am schimbat la euro că, că... Patruzeci de mii.
Marius Petcu: Patruzeci de mii totu, da? (...) Tre să facem o discuţie pe sume. (...)
Petre Scrieciu: La sfârşitu lu decembrie eram la zi!
Marius Petcu: Pe decembrie nu mi-ai dat!“
Aşa îşi negociază „comisionul“ de 40.000 de euro cel mai bogat lider sindical al momentului, Marius Petcu, posesor a 5 terenuri, unul moştenit, altul de 18.200 mp la Snagov, achiziţionat în 2007 (în plină explozie a preţurilor), 3 case, dintre care una de vacanţă de 267 mp, conturi de 60.000 euro şi 400.000 lei, plus ale nevestei de 100.000 euro şi peste 250.000 lei, acţiuni la 5 firme, un fleac de bijuterii şi ceasuri de vreo 20.000 de euro, în fine, un împrumut de 180.000 de euro. Prins în flagrant de procurori, el a explicat bănetul, prin avocata sa Alice Drăghici, această inimoasă apărătoare a borfaşilor, ca pe un „împrumut“ ce tocmai îl recupera. Vila de la Predeal de 200.000 de euro, pusă pe numele nevestei, intra subevaluată la 50.000 de euro tot la „comisioanele“ cu destinaţia Petcu. Ţi se învârte capul!
E vorba în fond de omul pe care ne-am obişnuit să-l tot vedem cu şapcă, şorţulet albastru şi cu goarnă în mână urlând la mitinguri „Hoţii!, hoţii!“, în numele asistentelor medicale cu leafă de sub 300 de euro... Dacă l-au prins „la furat“ este „o prostie“ din partea lui, a comentat episodul Petcu cu simţul realităţii un alt şef de sindicat, Vasile Marica, şi el ultrabogat şi cu istorii tenebroase despre „comisioane“ ce i-ar fi intrat în pungă. Cât Petcu va sta în proces, şi o să aibă grijă d-na Alice să stea cât mai mult, frâiele CNSRL vor fi preluate de Liviu Luca, un alt înavuţit, omul lui S.O. Vântu, şi el un mare „reper“ al proletariatului sindicalizat din România. Mai miră pe cineva enervarea cu care liderii de sindicat au primit nasul vârât de ANI în avuţiile lor şi tentativa PSD, partidul care îi apără, nu-i aşa?, pe săraci, de a mutila din nou legea care îi „persecută“ şi-i „intimidează“ pe magnaţii cu şepcuţă şi vuvuzele?
Şi totuşi, măcar de amorul artei propagandistice, te-ai fi aşteptat ca PSD să fie primul care, în numele electoratului său, să susţină controlul averilor celor care păstoresc mulţimea proletară. Mai ales în vreme de criză, când viaţa salariaţilor s-a înglodat în greutăţi, iar mitingul de protest, marşul, greva rămân, practic, ultimul recurs al celor care, prin sindicate, chiar cred că păsul lor se va face auzit. Ce descoperim însă în acest an când sindicatele aveau de jucat rolul principal în raport cu inflexibila şi totodată bâlbâita politică de austeritate? Că oamenii sunt scoşi în stradă ca la teatru, în vreme ce, în culise, liderii de sindicat joacă piesa propriei mari înavuţiri; că Vântu visează la încă o lovitură prin care, în schimbul câte unui microfon acordat liderilor de sindicat în rigola de la Realitatea TV, să pună mâna pe fosta avere a UGSR; că banul mult şi de furat este un drog pentru obţinerea căruia onoarea... „e o vorbă de dânşii inventată“. Şi când te gândeşti că în Japonia lovită de nenorocire, până şi membri ai organizaţiilor criminale, Yakuza, adună, împart alimente şi-i adăpostesc pe sinistraţi.
Petcu face pereche în zilele astea cu Severin: amândoi şi-au jucat soarta pentru bănet, tot mai mult bănet, făcând, vorba lui Marica, „o prostie“, unul la Bucureşti, altul la Bruxelles, deşi amândoi aveau în conturi cât pentru o trupă consistentă de sindicalişti & pesedişti sărmani.
Harnici cum sunt, japonezii îşi vor reface ţara. România rămâne de peste 20 de ani în plin cataclism al corupţiei. //
