Cum a ajuns România să fie înconjurată de Rusia

  În jurul României se află doar state prietene cu Rusia și țări care sunt ținute în captivitate de Moscova. Planurile lui Putin, care inițial priveau doar vecinătatea apropiată, s-ar putea extinde, însă, și asupra statelor aflate la periferia NATO.

Sabina Fati 12.02.2015

De același autor

În jurul României se află doar state prietene cu Rusia și țări care sunt ținute în captivitate de Moscova. Planurile lui Putin, care inițial priveau doar vecinătatea apropiată, s-ar putea extinde, însă, și asupra statelor aflate la periferia NATO.

Există cel puțin două posibilități prin care Rusia ar putea destabiliza statele de la granița Alianței Nord-Atlantice: folosirea războiului hibrid, experimentat deja în Ucraina, sau destabilizarea prin conflicte etnice. Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO, spunea, săptămâna trecută, că Vladimir Putin ar putea ordona un război hibrid asupra uneia dintre republicile baltice pentru a testa răspunsul Alianței. De fapt, ar fi suficientă o provocare, care să degenereze, așa cum s-a întâmplat în Războiul de cinci zile din Georgia în 2008. În cazul balticelor, Moscova ar vrea să vadă dacă într-adevăr ar fi pus în practică articolul 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice: un atac armat împotriva unui membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor membrilor Aliaților.

În 2007, când Rusia a paralizat guvernul, băncile și celelalte instituții importante ale Estoniei printr-un atac cibernetic masiv, drept pedeapsă că a fost mutat Monumentul Soldatului Sovietic din centrul orașului Tallinn, NATO nu a reacționat. Și acela a fost tot un test. Dintre țările baltice, Estonia e cea mai fragilă, fiindcă un sfert din populația ei este de etnie rusă, iar un scenariu pentru destabilizarea acestei mici republici nu e greu de pus în practică. Britanicii au promis să trimită acolo 1.000 de soldați și câteva avioane de supraveghere. S-ar putea să nu fie destul pentru descurajarea Moscovei. Alexandr Grușko, delegatul permanent al Rusiei pe lângă NATO, a spus recent că țările baltice ar putea deveni o regiune de „confruntare militară“.

În paralel, Vladimir Putin și-a făcut aliați de nădejde în NATO, pe care poate conta în situații dificile. Turcia, care este a doua cea mai mare țară a Alianței, a jucat de partea Rusiei în războiul din Georgia și nu a permis navelor-spital ale Aliaților să treacă prin strâmtori. Dependența Ankarei de gazul rusesc este mare, cu toate că Turcia are acces și la resursele din Caucaz, în vreme ce Bulgaria este total la cheremul Moscovei din acest punct de vedere. În plus, politica filorusă de la Sofia, chiar dacă a avut suișuri și coborâșuri, nu a fost nicicând abandonată. Grecia a devenit, la rândul ei, un cap de pod rusesc la Mediterana și un aliat în politica balcanică pe axa ortodoxistă a Rusiei. Mai sunt și alte state NATO care au bune relații cu Moscova și care sunt dubitative în privința impunerii unui sistem de sancțiuni mai serios împotriva acesteia. Ungaria, de pildă, a trecut cu arme și bagaje în siajul Rusiei, iar săptămâna viitoare Putin este așteptat la Budapesta într-o vizită istorică. Ce i-ar putea cere Vladimir Putin premierului Viktor Orbán, în schimbul creditului de 10 miliarde euro pentru construcția reactoarelor nucleare de la Paks, nu e prea clar încă.

Dincolo de pozițiile sale pro-ruse în interiorul Uniunii Europene, Ungaria ar putea, la o adică, sprijini o strategie rusească de destabilizare în România prin intermediul extremiștilor maghiari, după ce Viktor Orbán s-a propulsat în susținătorul autonomiilor dubioase din fostul spațiu sovietic.

Între timp, Rusia avansează pe malul Mării Negre și câștigă tot mai mult teren, în vreme ce pretinde că negociază încetarea focului în spațiul ucrainean. În paralel, amenințările la adresa Bucureștiului sunt transmise pe căi indirecte de directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare de la Moscova, Vladimir Evseev, care susține că „va crește confruntarea dintre România și Rusia“. Moscova este „foarte îngrijorată“ că de pe teritoriul românesc „pot fi lansate rachete de croazieră sau alte dispozitive de acest gen“, de aceea „Rusia va fi obligată să reacționeze nu numai la apariția centrelor de comandă NATO, dar și la depozitele de armament sau alte infrastructuri“ și va căuta „mijloace de anihilare a flotei românești“.

Cu cât Rusia este pusă mai mult la colț de puterile occidentale, cu atât pare să devină mai agresivă. Președintele Klaus Iohannis pare să aibă informații asupra acestui simptom de animal rănit și vorbește pentru prima dată despre faptul că apartenența României la NATO este valoroasă, dar că, într-o situație excepțională, „trebuie să fim pregătiți să ne apărăm noi înșine țara“.

Complicațiile geografice nu țin doar de faptul că Ucraina se află într-un război de uzură cu Rusia sau că Republica Moldova se chinuie de două luni să-și facă guvern, în vreme ce soldații ruși sapă tranșee în Transnistria, ci și de contextul în care ceilalți vecini ai României, Ungaria, Serbia și Bulgaria, par să fie pe axe ce duc spre Moscova.

Articol publicat de Romania libera

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22