Cum a devenit Nyiro Josef cel mai cunoscut scriitor maghiar din România

Ideea guvernului de la Budapesta de a forța renașterea patriotismului ungar în interiorul și în afara granițelor, pentru a găsi, în acest fel, un obiectiv comun necesar pe măsură ce criza economică se adâncește, îi irită pe vecinii Ungariei. Dacă se lasă provocați, vor face, însă, jocul Budapestei, într-o perioadă în care și România încearcă o expansiune spre Est, folosind aproape aceleași metode ca și Ungaria.

Vizitele electorale ale președintelui Parlamentului Ungariei, László Kövér, în Transilvania pentru a sprijini Partidul Civic Magiar (PCM), formațiune din care face parte ca președinte onorific, l-au enervat mai ales pe Crin Antonescu, deși nici amenințările lui Victor Ponta n-au fost ignorate de diplomații străini acreditați la București. Pelerinajul lui László Kövér are trei obiective: 1) punerea în aplicare a noului obiectiv proiectat de strategii de la Budapesta de „reunificare“ a națiunii maghiare, 2) ajutor explicit pentru PCM cu ajutorul scriitorului defunct Nyiro Josef și 3) subminarea autorității și imaginii UDMR.

1. Lărgirea granițelor spirituale

„Reunificarea“ proiectată pe mai multe paliere de ideologii premierului conservator Viktor Orbán a început cu acordarea cetățeniei ungare tuturor vorbitorilor de limbă maghiară care pot dovedi că sunt urmașii locuitorilor Ungariei Mari, pe vremea când țara făcea parte din imperiul bicefal al habsburgilor. De altfel, noua Constituție mizează pe „unitatea spirituală și intelectuală a națiunii maghiare“, necesară din cauză că granițele teritoriale ale Ungariei nu coincid cu frontierele națiunii. Acesta a fost și principalul argument pentru a le oferi maghiarilor din afara țării cetățenie și drept de vot. Ar fi vorba de circa 3 milioane de vorbitori de limbă maghiară care trăiesc în țările vecine, mai ales în România și Slovacia. Pentru a avea succes această „reunificare“ spirituală a națiunii, Budapesta trebuie să le demonstreze permanent maghiarilor din afară că nu au fost uitați, că există fire roșii de urgență care leagă Ungaria de fiecare comunitate maghiară din Centrul și Estul Europei și că există mereu motive să-și amintească apartenența la națiunea divizată brusc de Tratatul de la Trianon.

2. Sindromul Nyiro Josef

Partidul Conservator aflat la guvernare în Ungaria, FIDESZ, scade în sondaje, mai ales din cauze economice, dar și fiindcă a luat unele măsuri folosite mai degrabă de regimurile autoritare decât de cele democratice. Soluțiile de revenire a liderilor FIDESZ în simpatiile electoratului fac parte din arsenalul „reunificării“: propaganda naționalistă și susținerea politică a formațiunilor maghiare din statele vecine. Președintele Parlamentului Ungariei, László Kövér, a pus în operă o parte din programul guvernului său, folosindu-se de scriitorul Josef Nyiro, despre cărțile căruia Markó Béla spunea că sunt „valoroase“. Datorită perspicacității lui Kövér, fost șef al serviciilor secrete din Ungaria, și a neîndemânării guvernului român, Josef Nyiro a devenit cel mai cunoscut scriitor maghiar din România. „A fost dezamăgitor pentru cei care au observat înrudirea sa spirituală cu mitul criminal al purității sângelui“, scria criticul literar Géza Hegedűs, mărturisind în același timp că romanul autobiografic semnat de Josef Nyiro În jugul lui Dumnezeu va rămâne una dintre „valorile durabile“ ale literaturii ungare, chiar dacă „autorul lor, în viforul istoriei, din punct de vedere uman, dar și cultural și-a băgat capul nu în jugul lui Dumnezeu, ci în cel al diavolului“.

Reînhumarea lui în Transilvania, acolo unde s-a născut, a fost un prilej pentru guvernul ungar să-și demonstreze forța și capacitatea de a-și pune în practică proiectul național, iar pentru România ocazia de a cădea în derizoriu. Pentru a împiedica reînhumarea, pentru care organizatorii obținuseră, în prealabil, toate aprobările necesare, Guvernul României s-a gândit să blocheze operațiunea de aducere în țară a rămășițelor pământești ale scriitorului Nyiro. A avut loc, însă, doar o șicanare grotescă, potrivit declarațiilor guvernului de la Budapesta, care se bazează pe fapte reale: „am luat cunoștință și ne-am conformat interdicției ca trenul care îi duce pe pelerini de la Budapesta la Șumuleu Ciuc să nu transporte sicriul cu osemintele scriitorului“, a declarat Lukács Csaba, un oficial al Executivului ungar, precizând că „autoritățile de la București au solicitat garanții că pasagerii trenului nu vor ascunde sicriul printre bagaje“. Aproape toate mașinile parlamentarilor ungari veniți să asiste la funeralii au fost percheziționate de polițiști români, dar tot acest circ a rămas fără efect, iar înhumarea a avut loc exact în ziua în care fusese programată, în cadrul unei ceremonii restrânse, fără niciun fel de accente radicale sau fascistoide.

Dacă guvernul român ar fi ignorat ideea lui Kövér László de a-i ajuta pe colegii săi din Partidul Civic Maghiar, inclusiv prin această mișcare de forță, prin care Josef Nyiro a fost adus să-și doarmă somnul de veci în Ardeal, scandalul ar fi rămas în interiorul comunității maghiare, dar șicanele și declarațiile patriotarde ale liderilor USL au pus România într-o situație ingrată, în care organele statului s-au dovedit incapabile să găsească sicriul cu osemintele scriitorului nazist. Oficialii români au afișat o imagine de țară slabă, condusă de niște naționaliști dezorganizați, fără niciun fel de autoritate asupra instituțiilor pe care le conduc.

3. Subminarea UDMR

Operațiunea Nyiro, folositoare guvernului de dreapta de la Budapesta și radicalilor maghiari din România, a pus în corzi UDMR, care, cel puțin în prima fază, nu s-a putut distanța de ideea înhumării unui scriitor de valoare, dar compromis politic. În perioada interbelică, Nyiro a susţinut guvernul fascist condus de Szálasi Ferencz, a condus mai multe publicații antisemite și a ținut discursuri extremiste. UDMR, care deține monopolul pe piața politică autohtonă, a devenit o organizație prea românească pentru gustul premierului Viktor Orbán. Incontrolabilă și deci relativ inutilă pentru FIDESZ, UDMR trebuie boicotată în așa fel încât să-și piardă poziția de monopol. Pentru a-i destabiliza pe liderii UDMR, liderii de la Budapesta susțin logistic, financiar și mediatic două formațiuni paralele: Partidul Civic Maghiar (PCM) și Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT). O politică similară, dar la altă scară a încercat și Traian Băsescu, după ce UDMR a votat suspendarea lui în 2007, dar fără niciun efect. Doar sistemul uninominal va putea, în cele din urmă, să destabilizeze UDMR și să aducă în parlament câțiva deputați din PCM și PPMT. //

* * *

Victor Ponta, prim-ministru:

„Faptul că preşedintele par­la­men­tului unei ţări vecine se implică atât de clar în campania electorală internă din România de partea unei forţe politice ex­tremiste, o forţă politică cu care USL nu va avea vreodată niciun fel de relaţii, mi se pare o si­tu­a­ţie anormală. Dacă domnul Lás­zló Kövér, prin atitudinea sa, prin acţiunile sale, va depăşi li­mita legii şi a bunelor relaţii, gu­vernul nu va ezita să aplice mă­surile decise de MAE.“

Crin Antonescu, președintele PNL:

„Rămâne pentru mine o eni­g­mă: de ce în momentul în care Viktor Orbán, prezent la Bu­cu­rești, obligat cumva de protocol să fie prezent la o întâlnire anun­țată a primilor miniștri din 9 țări UE, a părăsit acea întâlnire și s-a dus la un prieten de suflet, Traian Băsescu. De ce a fost pri­mit? Pentru că Viktor Orbán a sfidat o dată în plus autoritățile române, Guvernul României, in­diferent din cine ar fi el alcătuit, arătând ca n-are treabă, că șe­ful - consideră domnia sa - e al­tul. De ce a fost primit e prima mea problemă. Doi: de ce, după această întâlnire, Traian Bă­ses­cu, președinte al țării sfidate de către președintele parlamentului maghiar, nu a avut măcar o de­clarație? Cam ce crede despre toa­te aceste tentative evidente ale oficialităților maghiare de a se amesteca direct în campania electorală din România? Traian Băsescu, complicele lui Viktor Or­bán, într-un joc extrem de pe­riculos în interiorul comunității maghiare din România, nu avea cum să ia poziție fermă într-o ase­menea situație. Eu înțeleg că, dacă ești președinte jucător, ești până la capăt. Se pare că d-l Băsescu nu știe să fie ju­că­tor decât acolo unde nu-i per­mite Constituția și acolo unde i-ar cere-o - pentru că e totuși cel mai înalt reprezentant al sta­tului român - dă bir cu fugiții.“

Ioan Rus, ministru de Interne:

„Noi am explicat că nu suntem de acord să se facă un eve­ni­ment în legătură cu persoana respectivă, dat fiindcă există o sensibilitate a românilor vizavi de o astfel de chestiune, a or­ga­nizațiilor evreieşti, Nyiro Josef aparținând unei ideologii fas­cis­te, am explicat că nu e posibil să se facă într-o zi de Rusalii catolice. Încercarea de a de­tur­na o activitate creștinească în­tr-una politică sau electorală era în afara unor reguli civil­i­zate, de relații între două țări.“

László Kövér, președintele parlamentului ungar:

„A fost foarte surprinzător com­portamentul neprietenos, ne­ci­vilizat și barbar al noului guvern român de a-i refuza lui Nyiro Josef posibilitatea de a se odihni în pământul natal.“