Mafia siciliana in Romania - legaturi (in)vizibile

Sabina Fati 18.02.2002

De același autor

Relatiile ambigue, dilematice, periculoase dintre oamenii puterii si mediile de afaceri controversate se contureaza tot mai mult intr-un puzzle greu de aranjat, ocolit de autoritati si ignorat de politicieni. Firele incalcite ies la iveala dezordonat, innodandu-se in jurul unor fotolii importante sau desirandu-se pe langa altele, semn ca in interiorul sistemului se dau lupte nu atat pentru putere, cat pentru dirijarea sensului in care trebuie sa mearga aceasta.
Campania anticoruptie, formulata in strategii si programe, organizata birocratic dupa canoane occidentale, pare sa aiba in acest tablou rol de butaforie, fiindca scandalurile care se succed in ritm alert si care au in centrul lor personalitati importante ale vietii noastre politice nu au fost descifrate de politie sau justitie si, mai mult decat atat, nu au fost amendate nici macar de politicienii din opozitie. Este greu de explicat, de pilda, pentru partidul de guvernamant, care incearca sa-si faca temele pentru summit-ul NATO din noiembrie si care se afla, cel putin declarativ, in plina campanie anticoruptie, de ce ignora relatiile incurcate pe care si le-a creat mafia siciliana in Romania sau de ce nu elucideaza cazul Sorin Ovidiu Vantu si legaturile acestuia cu oameni influenti ai PSD. Cele doua subiecte sunt tabu pentru politicienii romani, indiferent de culoarea lor politica: PSD se teme probabil de increngatura imprevizibila care ar putea duce in sferele cele mai inalte ale puterii, iar partidele din opozitie fie nu sunt interesate sa creasca in ochii electoratului pe seama unor subiecte atat de sensibile, fie sunt la randul lor prinse in tesatura complicitatii.

Partidul, mafia si Vantu

In rapoartele sale anuale trimise parlamentului, Serviciul Roman de Informatii nu a amintit niciodata explicit despre pericolul extinderii mafiei italiene in Romania. Cu toate acestea, ultimul Raport SRI (iunie '98 - iunie '99) noteaza in treacat: "avand in vedere ca actiunile crimei organizate nu constituie un specific al tarii noastre, majoritatea societatilor care traverseaza perioade de tranzitie intre doua etape istorice cunoscand evolutii similare, consideram ca riscul de siguranta este tendinta ca manifestari specifice altor spatii unde fenomenul s-a dezvoltat la cote alarmante sa fie transpuse pe teritoriul national. In aceste state, unele cercuri ce deruleaza astfel de activitati acumuleaza un potential de putere atat de consistent, incat au ajuns sa tinteasca (si chiar sa reuseasca uneori) accesul in medii decizionale si structuri cu atributii de control (financiar si vamal) ca si din sistemul bancar". Serviciul Roman de Informatii se opreste la aceasta observatie de manual, desi se presupune ca ar trebui sa aiba informatii substantiale despre "investitiile" facute in Romania, inca de la inceputurile anilor '90 de persoane etichetate de politia italiana ca facand parte din Cosa Nostra. Dar nici dupa izbucnirea scandalului si mai cu seama a dezvaluirilor din Evenimentul Zilei, SRI nu iese la rampa cu declaratii prin care sa se pozitioneze fata de acest caz, care are cel putin un punct de intersectie cu cel din jurul controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vantu: Banca Romana de Scont.
Nici mediul politic, nici autoritatile nu par sa ia in serios traseul intrevazut de politia italiana si deslusit de Evenimentul Zilei: legaturile lui Paul Brener - "omul de legatura dintre mafia italiana si asociatii romani", dupa cum il defineste Paolo Sartori, ofiterul Interpol pentru Romania - cu oameni influenti ai puterii: Gheorghe Fulga, directorul Serviciului de Informatii Externe, cu care ar fi fost in legatura atat pe vremea cand era prefect de Brasov, cat si dupa ce a devenit consilier al presedintelui Iliescu in precedentul mandat. Potrivit lui Brener, actualul sef al SIE i-ar fi cerut in 1995 sa-i aranjeze lui Ion Iliescu o intalnire cu oameni de afaceri americani; Romulus Mucha, secretar de stat la Ministerul Industriei si Resurselor, fost director al Uzinei Roman Brasov, considerat de Paul Brener prieten. Cei doi, impreuna cu alti cativa simpatizanti ai partidului de guvernamant, par sa fi facut parte din anturajul lui Brener inainte sa fi devenit membri fondatori ai fostei Banci Astra, transformata apoi in Banca Romana de Scont (dupa ce Sorin Ovidiu Vantu a cumparat pachetul majoritar de actiuni de la Anton Ciobanu, un alt cunoscut al d-lui Brener). Veriga lipsa intre scandalul penetrarii mafiei italiene in Romania si scandalul Sorin Ovidu Vantu pare a fi seful SIE, Gheorghe Fulga. Potrivit Evenimentului Zilei (30 ianuarie 2002), actionarii fondatori ai bancii sustin ca Gelsor a ajuns la Banca Astra prin intermediul lui Gheorghe Fulga, care ar fi recunoscut ca a fost angajat in functia de consilier dupa ce Astra a fost preluata de Sorin Ovidiu Vantu.

Relatii (in)vizibile intre servicii secrete si mafie

Marturisirile facute de omul de legatura al mafiei siciliene cu Romania nu sunt intamplatoare, conexiunile care se fac prin seful Serviciului de Informatii Externe cu Ion Iliescu si prin alti doi parlamentari PSD (senatorul Ioan Seche si deputatul Constantin Nita) cu partidul de guvernamant ar putea sa treneze cercetarile incepute de politia italiana. Liderii politici autohtoni ignora acest scandal, care ar putea lua proportii uriase daca politia si justitia ar vrea sa-l duca la bun sfarsit. Instrumentele pentru depistarea gradului de infiltrare a mafiei italiene in Romania se afla la indemana sefilor serviciilor secrete si ai politiei, dar directorii SRI si SIE par ei insisi amestecati prin tesaturi complicate in acest scandal. Radu Timofte, propulsat in fruntea Serviciului Roman de Informatii de seful statului si PSD, se intalnea cu Sorin Ovidiu Vantu in acelasi timp in care agentii SRI il urmareau pe acest controversat om de afaceri in scandaluri financiare care "afectau siguranta nationala" (dupa cum arata raportul Comisiei parlamentare SRI in acest caz). Gheorghe Fulga, ajuns seful spionajului romanesc tot prin sustinerea PSD si a presedintelui Iliescu, a fost consilierul aceluiasi Vantu si este suspectat de legaturi cu oamenii mafiei italiene.
Autoritatile italiene au cerut ajutorul Bucurestiului, inca din august 1996, pentru gasirea membrilor Cosa Nostra, retrasi in Romania si acuzati de trafic de arme si droguri si spalare de bani. Dar lucrurile au ramas nestiute pana acum. Printre ezitari si raspunsuri partiale ale Procuraturii, seful Inspectoratului General de Politie, generalul Florin Sandu, a dat un raspuns in privinta tacerii Bucurestiului: "coruptia va fi combatuta atunci cand va exista vointa politica". Nu exista, insa, elemente care sa demonstreze ca exista in acest sens vointa politica. Procurorul general antimafia din Italia a declarat la sfarsitul anului trecut ca "ultimele investitii lucrative ale grupurilor siciliene sunt firme comerciale din tarile Europei de Est, in particular din Albania si Romania". Autoritatile romane nu au reactionat in nici un fel. Adrian Nastase, care proclama in acea perioada lupta anticoruptie, ar fi putut coordona, ca sef al Guvernului, o campanie generala pornind de la declaratia procurorului italian, aducand astfel dovezi efective in privinta deciziei sale de a face curatenie. In schimb, primul ministru recunoaste politizarea luptei anticoruptie si concentrarea autoritatilor asupra adversarilor politici ai PSD, dar il apara pe Nicolae Vacaroiu, implicat in scandalul Sorin Ovidiu Vantu (acelasi prin firmele caruia au trecut 300 de fosti angajati ai SRI), si evita sa vorbeasca despre implicatiile mafiei italiene in Romania.
Principalele servicii secrete romanesti sunt puse (din nou) sub semnul intrebarii prin relatiile tesute pe dedesubt intre sefii acestora si cercuri de afaceri controversate, intr-o perioada in care NATO pune sub lupa tot ceea ce se intampla intr-o tara care candideaza pentru un loc in Alianta. Serviciile de informatii sunt inca o piatra de incercare in privinta standardelor cerute de NATO, ele nu sunt pe deplin reformate si in jurul lor se isca mereu scandaluri. Legaturile subtile pe care le au cu lumea politica, jocurile economice incurcate pe care le fac arata nu doar conservatorismul acestora, ci si faptul ca in Romania coruptia ar putea tine loc de reforma.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22