Alegeri locale cu rezultat deschis

Actualele sondaje de opinie, care ne arată un spectru extrem de polarizat (PNL-PSD), sunt total nerelevante pentru a putea intui rezultatele în contextul real de la alegerile locale din 2016.

Doar un an ne mai desparte de scrutinul local din iunie 2016 și nu cred că cineva ar risca să fa­că acum o predicție asupra rezultatelor, nici în termeni de procente și nici măcar în ter­meni de ierarhii. Situația se ara­­tă ex­trem de fluidă și cred că sunt motive să credem că jocul nu va fi deloc așa cum par­ti­de­le mari și l-au pregătit din punct de vedere institu­țional.

Mă refer, în primul rând, la menținerea alegerii primarilor dintr-un singur tur, regulă agre­ată de PSD și PNL, la pre­siunea propriilor primari. Fap­tele arată că primarul aflat în funcție be­ne­fi­cia­ză net de o asemenea pre­ve­dere. În 2012, la locale, pe aceeași regulă, mai bine de 80% din primari și-au păstrat func­ția. Oricât de ero­dat ai fi ca edil - ceea ce de obicei se în­tâm­plă în orașele mari, unde problemele loca­le au un anumit grad de complexitate, iar gru­purile electorale sunt mai diverse -, e puțin pro­babil că poți rata pri­mul loc în ierarhie, chiar dacă scorul obținut poate coborî până la 25-30%.

Nu insist asupra dezavantajelor din punct de vedere democratic ale unui asemenea tip de scrutin, cu câștigător din primul tur. Ceea ce vreau să arăt este că partidele mari încearcă să-și conserve bazinele electorale încă de la locale, în pregătirea alegerilor legislative.

Doar că socoteala de acasă nu prea se potrivește cu cea din târg. După toate apa­ren­țele, în mai multe municipii reședință de județ, primarii în funcție au deja probleme mari cu justiția. Unii au dis­părut deja de pe firmament, anun­țându-și retragerea din po­li­ti­că (cum e Radu Mazăre la Cons­tanța), alții, probabil, vor face același lu­cru, întrucât imaginea lor a fost puternic de­te­riorată. Dacă ar fi să ne gândim doar la câ­te­va aglomerări urbane mari, precum Constan­ța, Iași, Bacău, Ploiești, Sectorul 1, Sectorul 5, Pitești, Tulcea ș.a., realizăm că alegerea din­tr-un tur nu va favoriza pe nimeni, iar jo­cu­rile sunt total deschise.

O a doua noutate, care aruncă o mare in­cer­ti­tudine asupra scorurilor finale agregate ob­ți­nute de partide, este liberalizarea pieței po­li­ti­ce. Adică posibilitatea legală de a înființa un par­tid doar cu trei membri fondatori și de a propune candidaturi doar pentru o singură localitate. Aici, cred că ambele partide mari vor avea de pierdut procente prețioase, pen­tru că inițiativele sunt cumva previzibile. Dreap­ta va fi atacată din zona societății civile, iar stânga din „loja marginalizaților“.

Un Nicușor Dan a obținut, fără a avea un ve­hi­cul politic, în 2012, aproape 9%. E de aș­tep­tat să candideze iarăși anul viitor, de data aceasta încercând să deschidă porțile CGMB unui număr de consilieri. Asemenea inițiative vom vedea mai ales în orașele reședință de județ, acolo unde societatea civilă este activă și își dorește să aibă un cuvânt mai greu de spus în chestiunile administrative ale cetății.

În partea stângă, asemenea lansări de noi formațiuni sunt și ele posibile, mai ales din par­tea celor care și-au pierdut poziția cen­tra­lă în filialele PSD, cei mai mulți din cauza pro­blemelor penale. Cei suspendați din funcții sau, pur și simplu, trași pe linie moartă, dar ca­re, prin pozițiile pe care le-au deținut până acum în arhitectura de putere locală, și-au conservat un anumit tip de rețele vor în­cer­ca, la rândul lor, să-și lase „un picior“ în or­ga­nele alese la nivelul urbei.

Alegerile locale au un specific mult diferit de cele parlamentare. Acolo contează foarte mult susținerea grupurilor de interese locale și, desigur, figurile lor reprezentative, dar mai puțin siglele de partid.

Actualele sondaje de opinie, care ne arată un spectru extrem de polarizat (PNL-PSD), sunt to­tal nerelevante pentru a putea intui re­zul­ta­tele în contextul real de la alegerile locale din 2016. Cum există o anumită corelație între re­zultatele de la alegerile locale și cele de la parlamentare, putem deduce, fără să greșim, că și viitoarea distribuție parlamentară a man­datelor plutește în incertitudine. Diferența va fi aceea că, probabil, partidele locale, care vor reuși să smulgă un număr de mandate în con­silii, vor fi obligate la un tip de joc mai co­ordonat, la nivelul circumscripțiilor sau la ni­vel național.

În mod clar, liberalii au acum un ascendent asupra social-democraților. E foarte probabil ca ei să fie partidul cu cel mai mare număr de voturi, deci, cu prima opțiune pentru no­mi­na­lizarea unui prim-ministru. E improbabil în­să că vor avea suficiente mandate pentru a fa­ce singuri cabinetul, e incert numele par­tenerilor mai mici cu care vor fi nevoiți să îm­partă puterea și e greu de cunoscut acum cât din plăcinta executivă le va reveni aliaților lor.