De același autor
Actualele sondaje de opinie, care ne arată un spectru extrem de polarizat (PNL-PSD), sunt total nerelevante pentru a putea intui rezultatele în contextul real de la alegerile locale din 2016.
Doar un an ne mai desparte de scrutinul local din iunie 2016 și nu cred că cineva ar risca să facă acum o predicție asupra rezultatelor, nici în termeni de procente și nici măcar în termeni de ierarhii. Situația se arată extrem de fluidă și cred că sunt motive să credem că jocul nu va fi deloc așa cum partidele mari și l-au pregătit din punct de vedere instituțional.
Mă refer, în primul rând, la menținerea alegerii primarilor dintr-un singur tur, regulă agreată de PSD și PNL, la presiunea propriilor primari. Faptele arată că primarul aflat în funcție beneficiază net de o asemenea prevedere. În 2012, la locale, pe aceeași regulă, mai bine de 80% din primari și-au păstrat funcția. Oricât de erodat ai fi ca edil - ceea ce de obicei se întâmplă în orașele mari, unde problemele locale au un anumit grad de complexitate, iar grupurile electorale sunt mai diverse -, e puțin probabil că poți rata primul loc în ierarhie, chiar dacă scorul obținut poate coborî până la 25-30%.
Nu insist asupra dezavantajelor din punct de vedere democratic ale unui asemenea tip de scrutin, cu câștigător din primul tur. Ceea ce vreau să arăt este că partidele mari încearcă să-și conserve bazinele electorale încă de la locale, în pregătirea alegerilor legislative.
Doar că socoteala de acasă nu prea se potrivește cu cea din târg. După toate aparențele, în mai multe municipii reședință de județ, primarii în funcție au deja probleme mari cu justiția. Unii au dispărut deja de pe firmament, anunțându-și retragerea din politică (cum e Radu Mazăre la Constanța), alții, probabil, vor face același lucru, întrucât imaginea lor a fost puternic deteriorată. Dacă ar fi să ne gândim doar la câteva aglomerări urbane mari, precum Constanța, Iași, Bacău, Ploiești, Sectorul 1, Sectorul 5, Pitești, Tulcea ș.a., realizăm că alegerea dintr-un tur nu va favoriza pe nimeni, iar jocurile sunt total deschise.
O a doua noutate, care aruncă o mare incertitudine asupra scorurilor finale agregate obținute de partide, este liberalizarea pieței politice. Adică posibilitatea legală de a înființa un partid doar cu trei membri fondatori și de a propune candidaturi doar pentru o singură localitate. Aici, cred că ambele partide mari vor avea de pierdut procente prețioase, pentru că inițiativele sunt cumva previzibile. Dreapta va fi atacată din zona societății civile, iar stânga din „loja marginalizaților“.
Un Nicușor Dan a obținut, fără a avea un vehicul politic, în 2012, aproape 9%. E de așteptat să candideze iarăși anul viitor, de data aceasta încercând să deschidă porțile CGMB unui număr de consilieri. Asemenea inițiative vom vedea mai ales în orașele reședință de județ, acolo unde societatea civilă este activă și își dorește să aibă un cuvânt mai greu de spus în chestiunile administrative ale cetății.
În partea stângă, asemenea lansări de noi formațiuni sunt și ele posibile, mai ales din partea celor care și-au pierdut poziția centrală în filialele PSD, cei mai mulți din cauza problemelor penale. Cei suspendați din funcții sau, pur și simplu, trași pe linie moartă, dar care, prin pozițiile pe care le-au deținut până acum în arhitectura de putere locală, și-au conservat un anumit tip de rețele vor încerca, la rândul lor, să-și lase „un picior“ în organele alese la nivelul urbei.
Alegerile locale au un specific mult diferit de cele parlamentare. Acolo contează foarte mult susținerea grupurilor de interese locale și, desigur, figurile lor reprezentative, dar mai puțin siglele de partid.
Actualele sondaje de opinie, care ne arată un spectru extrem de polarizat (PNL-PSD), sunt total nerelevante pentru a putea intui rezultatele în contextul real de la alegerile locale din 2016. Cum există o anumită corelație între rezultatele de la alegerile locale și cele de la parlamentare, putem deduce, fără să greșim, că și viitoarea distribuție parlamentară a mandatelor plutește în incertitudine. Diferența va fi aceea că, probabil, partidele locale, care vor reuși să smulgă un număr de mandate în consilii, vor fi obligate la un tip de joc mai coordonat, la nivelul circumscripțiilor sau la nivel național.
În mod clar, liberalii au acum un ascendent asupra social-democraților. E foarte probabil ca ei să fie partidul cu cel mai mare număr de voturi, deci, cu prima opțiune pentru nominalizarea unui prim-ministru. E improbabil însă că vor avea suficiente mandate pentru a face singuri cabinetul, e incert numele partenerilor mai mici cu care vor fi nevoiți să împartă puterea și e greu de cunoscut acum cât din plăcinta executivă le va reveni aliaților lor.