Curtea Constituțională, instituție facultativă pentru parlament

Silvia Simion 07.07.2015

De același autor

În orice stat de drept, Curtea Constituțională este o instituție fundamentală. În România, acest deziderat nu pare să fi fost încă suficient conștientizat de către clasa politică.

 

Curtea Constituțională tinde să devină un parlament secundar, care legiferează însă mult mai rapid și mai argumentat decât Legislativul. În timp ce, anul trecut, Camera Deputaților a emis 94 de legi, înregistrând peste 600 de proiecte și inițiative legislative, Curtea Constituțională a adoptat 848 de decizii de neconstituționalitate din 1.350 de sesizări înregistrate. Pe lângă faptul că legiferează prost, parlamentul nici măcar nu implementează deciziile Curții Constituționale. Numai în primul semestru al acestui an, Curtea a adoptat 26 de decizii de neconstituționalitate, din care au fost implementate de către parlament doar două. O a treia a determinat guvernul să adopte o ordonanță de urgență, iar restul își așteaptă rândul, inclusiv codurile penal și de procedură penală. Numeroasele sesizări ale Curții pentru controlul constituțional, fie anterior promulgării, fie ulterior, arată cât de lacunar este procesul de legiferare în România. Președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a declarat pentru revista 22„jurisprudența CCR ar trebui să fie permanent în atenția legiuitorului, în așa fel încât procesul legislativ să fie optimizat. Din păcate, jurisprudența este ignorată, legiferarea făcându-se în mod deficitar în raport cu Constituția, ceea ce provoacă și o activitate neobișnuit de intensă a CCR, în comparație cu instituțiile similare din alte state“.

Statistica deciziilor Curții
De la înființarea Curții Constituționale, în 1992, și până în prezent, instituția a fost sesizată de 33.500 de ori. În primul an a emis 49 de decizii, dar activitatea s-a accelerat treptat, mai ales după 2007, când CCR a dat peste 1.200 de decizii. În anul de vârf 2009, au fost publicate 1.751 decizii, după care numărul lor a început să scadă, anul trecut fiind 848 de decizii. În 2015, au fost emise peste 500.

Tentația de control politic asupra CCR

 

Curtea Constituțională este singura autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției și a legii. În orice stat de drept, Curtea Constituțională este o instituție fundamentală. În România, acest deziderat nu pare să fi fost încă suficient conștientizat de către clasa politică. Anul 2012 a fost cel mai riscant pentru independența Curții Constituționale. Atunci, atacul parlamentului controlat de USL asupra Curții Constituționale a determinat intervenția președintelui Comisiei de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept) în apărarea instituției românești. Din păcate, nici astăzi nu putem spune că au dispărut tentativele de a controla politic această instituție. Nu mai departe decât luna trecută, grupul parlamentar al PSD a cerut revenirea asupra unui vot dat cu cinci ani în urmă pentru învestitura unui judecător al CCR, Ștefan Minea, propus de PDL. Demersul a fost tergiversat, nu înseamnă însă că nu ar putea fi reluat odată cu sesiunea de toamnă.

 

Salvare de la închisoare pentru unii parlamentari

http://www.revista22.ro/nou/imagini/2015/1320/desen_silvia_simion.jpg

Când nu se manifestă concret prin încercări de control politic asupra judecătorilor Curții, parlamentarii majorităţii ignoră deciziile ei. Parlamentarii consideră suficient faptul că, odată declarat neconstituțional, un articol dintr-o lege este abrogat în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții. Avem însă și situații în care un articol din Regulamentul Senatului, necoordonat cu Constituția, poate salva de la măsura reținerii și arestării cerută de DNA. De la înființare până în prezent, CCR a înregistrat 39 de sesizări cu privire la constituționalitatea regulamentelor parlamentului. Decizia referitoare la majoritatea necesară adoptării unei decizii cu privire la încuviințarea arestării unui senator era publicată din 2008. Abia în luna martie 2015 ea a fost pusă în aplicare de către Senat, după ce senatorul PSD Dan Șova a fost făcut scăpat de reținerea de către DNA pentru distrugere de probe într-un dosar în care este cercetat alături de premierul Victor Ponta, fostul său partener de avocatură.

Tergiversarea deciziilor de neconstituționalitate

 

În anul 2009, Curtea a emis 34 de decizii, din care 8 înaintea promulgării unor legi și 26 posterior promulgării. 6 dintre acestea nu au fost puse în acord cu Constituția nici astăzi. Printre ele se numără Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, legile de restituire a imobilelor aparținând comunităților ori de reconstituire a dreptului asupra terenurilor agricole și ordonanța privind creșterile salariale ale personalului din învățământ (2008).

În anul 2010, totalul deciziilor a fost de 24, din care 6 anterioare promulgării unor legi (au fost respectate toate), iar posterior promulgării, 18. Două legi nu s-au pus încă în acord cu Constituția: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe – adoptată tacit de Senat în 25 septembrie 2012, pe care Camera Deputaților o trimite la comisia juridică la data de 1 octombrie 2012 și acolo a rămas; OUG nr. 62/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În privința celei din urmă, nu s-a consemnat niciun demers parlamentar.

În anul 2011 – total: 17, din care 5 anterioare promulgării și 12 ulterioare promulgării. 5 legi nu au fost încă implementate, printre acestea regăsindu-se inclusiv Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Legea pentru organizarea profesiei de avocat, dar și legi privind salarizarea bugetarilor.

În anul 2012 – total: 30, din care anterioare promulgării 11, toate fiind implementate. 19 decizii au fost ulterioare promulgării, din care 8 au rămas neimplementate: Legea pensiilor, Legea unitară de salarizare a bugetarilor, Legea contenciosului administrativ și ordonanțele privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, a asigurărilor sociale de sănătate, ordonanța privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și ordonanța privind restituirea unor imobile care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale.

Greșeli de legiferare sau încredere în Curte
În 1992, doar 24 de sesizări au fost înregistrate la Curtea Constituțională înainte de promulgarea unor legi și 9 sesizări după promulgare. În 2009 însă, Curtea a primit 8.823 de sesizări pentru controlul posterior, pe calea excepției de neconstituționalitate, și doar 10 înainte de promulgare. Acest raport arată fie deficiența în elaborarea legilor, fie încrederea căpătată în instituția Curții Constituționale.

Memorandumul pentru datoriile Rompetrol

 

În anul 2013, dintr-un total de 21 de decizii de neconstituționalitate, 4 au fost anterioare promulgării unor legi. Una dintre ele se referea la aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și Rompetrol Group, semnat la București în 15 februarie 2013. Legea a fost declarată neconstituțională în ansamblu, CCR obligându-l pe Victor Ponta să-şi asume prin proprie semnătură ștergerea datoriilor Rompetrol şi reproşându-i „lacune în înţelegerea instituţiilor de drept“. Curtea menționa în motivarea deciziei că parlamentul s-a substituit guvernului adoptând Memorandumul şi a încălcat principiul „nimeni nu este mai presus de lege“, votând un act normativ pentru un caz individual. Curtea Constituţională nu excludea ca încadrarea greşită să se fi făcut intenţionat. Decizia de neconstituţionalitate a legii care aproba Memorandumul a fost luată ca urmare a sesizării formulate în luna octombrie de către preşedintele de la acea dată, Traian Băsescu. Camera Deputaţilor a trimis legea pe 3 februarie 2014 pentru raport la comisiile de specialitate. Acolo zace și astăzi, în schimb, guvernul condus de Victor Ponta a emis o hotărâre de guvern, în ianuarie 2014, prin care a legiferat ștergerea datoriilor.

Tot în 2013, posterior promulgării unor legi, CCR a emis 17 decizii de neconstituționalitate, din care 4 sunt încă neimplementate. Printre acestea se regăsesc legea privind CSM, o prevedere din Codul de Procedură Penală, o prevedere din Codul de Procedură Civilă.

 

Codurile penale

 

Anul trecut, Curtea a emis 41 de decizii de neconstituționalitate a unor legi, din care 7 au fost anterior promulgării. 4 legi nu au fost încă aplicate, două privind Legea descentralizării administrației publice și Legea privind parteneriatul public-privat. Alte 2 decizii de neconstituționalitate vizează noul Cod Penal. CCR a respins și un demers de revizuire a Constituției. Senatul a cerut, în aprilie 2014, raport la Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei, dar acesta nu a fost elaborat. Tot anul trecut, 38 de decizii ale CCR au fost posterioare promulgării unor legi, din care 22 de decizii nu au fost implementate. Printre acestea amintim Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea avocaturii, Legea CSM, Legea „big brother“, legea prin care se transferau acțiuni de la portul Constanța la primăria municipiului, codurile Penal, Fiscal și cel de Procedură Civilă. În materie de drept penal și drept procesual penal, CCR a emis doar în anii 2014 și 2015 peste 170 de decizii de neconstituționalitate. În loc să legifereze astfel încât să pună codurile în acord cu Constituția, parlamentarii caută soluții care să-i scoată de sub incidența legii penale.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22