Dragnea aprinde felinarul roșu

Dacă Liviu Dragnea va considera că PSD are mai mult de câștigat stând la guvernare, dar fără premier, o va face. Se va folosi de toți și doar va lăsa impresia că se lasă folosit.

Îndemnul lui Liviu Dragnea dat femeilor PSD într-o ședință pe malul mării seamănă cu po­vața unei matroane hârșite către fetele nou intrate la bordel. „Să ne lăsăm folosiți“ sună cât se poate de prost pentru un partid aflat la guvernare de trei ani, cu un eșec surprinzător la prezidențiale, cu un prim-ministru încolțit de DNA și cu un președinte interimar stând sub balanța justiției.

Expresia „să ne lăsăm folosiți“ nu poate fi doar o stângăcie în exprimarea unui lider ne­înzestrat cu darul oratoriei. Este mai degrabă noua politică a PSD: sub Dragnea, partidul la­să impresia că joacă după cum cântă Klaus Io­hannis. Acest lucru e limpede lăsat la vedere, doar motivul pentru care îl face este o enig­mă, deocamdată.

De când a preluat conducerea partidului, Li­viu Dragnea a folosit orice prilej pentru a-i ară­ta premierului Victor Ponta că politica PSD nu se mai face din Palatul Victoria, ci din Kis­se­leff. A demontat mai întâi planul lui Ponta de a anula ordonanța de urgență care tripla sa­­la­rii­le demnitarilor. Când premierul a re­nun­țat s-o anuleze, Dragnea s-a sucit și a ave­r­ti­zat gu­vernul că ordonanța va fi respinsă în par­la­ment. Alina Gorghiu, copreședintele PNL, anun­ța în urmă cu câteva zile că PNL va vota îm­po­triva ordonanței respective. La fel, cazul Co­dului Fiscal. Votat aproape unanim de de­pu­tați, este returnat parlamentului pentru re­dis­cutare de către președintele României. Pus în­tr-o situație mai mult decât penibilă, dar de dra­gul de a susține gestul lui Ioahnnis, PNL ajun­ge să-și renege propriul amendament de re­du­cere a TVA de la 20 la 19 la sută, precum și propunerile de renunțare la taxa pe stâlp și la supraaccizarea carburanților. În loc să mar­che­ze puncte electorale, Codul Fiscal fiind aș­tep­tat de mai toată clasa de mijloc, PSD dă și el înapoi, la ordinul lui Dragnea care, abia în­tors din vacanță, desființează acordul tehnic ob­ți­nut de ministrul Finanțelor pe noua va­riantă de cod. Neoficial, Iohannis își exprimase deza­cor­dul și în legătură cu noua formă a le­gii. Drag­nea dă „la loc comanda“ și anulează con­vo­carea șe­dinței extraordinare a par­la­men­tului care ur­ma să adopte noua variantă a Co­dului Fiscal.

PSD ar fi putut marca importante puncte elec­torale, dacă ar fi susținut în continuare ne­ce­si­tatea reducerii fiscalității, așa cum își pro­pu­sese, de altfel, la începutul anului, când gu­vernul l-a trimis la parlament, luând prin sur­prindere un PNL prea lent în lansarea pro­pri­u­lui program de guvernare. De ce ar renunța Liviu Dragnea la o astfel de strategie? Pentru că, date fiind relațiile instituționale dintre pre­șe­dinție și președintele Înaltei Curți de Ca­sa­ție, o atitudine slugarnică a lui Dragnea față de Iohannis ar influența indirect decizia jude­cătorilor, spun mulți. Termenul de judecată e pe 28 septembrie. Ar putea fi o variantă de răs­­puns. Totuși, jocul lui Dragnea e mai com­pli­cat decât atât. Dă semnalul că scapă de di­nas­tia Ponta din partid, trimițându-l pe Ilie Sâr­bu la Curtea de Conturi, și trimite bezele opo­ziției invocând sfârșitul războiului fără sens.

În fapt, Liviu Dragnea aprinde felinarul roșu la poarta sediului din Kiseleff. Cu un an înaintea alegerilor, își pune farmecele în vitrină. A în­ceput cu propriile organizații, în fața cărora po­zează în erou, sacrificându-se pentru par­tid, în lupta cu inamicul nr. 1, Traian Băsescu. A continuat, la „un vin cu gheață“, cu ge­ne­ra­lul Oprea, vecinul de trotuar și de guvernare. Acesta spusese, în repetate rânduri, că sus­ți­ne un guvern condus de Victor Ponta și punct. Pe Liviu Dragnea îl interesează ca ge­neralul să stea aproape de PSD, nu de Victor Ponta. După acel „vin cu gheață“, interesul na­țional a devenit susținerea unui guvern stabil. Altfel spus, se poate și fără Victor Pon­ta. Ba chiar mai bine, Gabriel Oprea marcând suficiente puncte, cât timp a fost prim-ministru interimar, pentru a avea încredere că UNPR poate candida singur în alegerile din 2016, fără să mai negocieze locuri pe listele PSD. Mai folosește și poziția de ministru de In­terne pentru a-și crea o imagine de „om se­rios și de cuvânt“, șablonul lui preferat. Omul joacă la două capete: la guvernare, cu PSD, dar și lângă Iohannis, în politicile de siguranță și securitate națională. Oprea are numai de câștigat, cel care a pierdut pe toate planurile fiind Ponta, iar Dragnea a simțit acest lucru. A făcut primul pas, înlăturându-l din fruntea PSD, în încercarea de a reduce pierderile. Pe Oprea însă nu are niciun interes să-l înlăture. Mai bine îl ține aproape, dar joacă la fel ca el: se lasă folosit și îl folosește pe Iohannis.

Vorbele dulci, că a venit timpul politicii co­mu­ne pentru țară, sunt precum dansul cobrei îna­inte de a aplica mușcătura fatală. Victima ar pu­tea fi chiar PNL, căci în 2016 nu Klaus Io­han­nis can­didează. Liberalii au pierdut punc­tele câș­ti­ga­te în dezbaterile parlamentare pe marginea Co­dului Fiscal. Acum, stau ca pe jar, aș­tep­tând să se întâmple ceva cu Victor Ponta. Acest ceva se va întâmpla doar dacă mo­țiunea de cen­zu­ră din sesiunea următoare va fi votată, cu acordul lui Dragnea, de oa­meni din in­te­ri­orul coaliției de guvernare, așa cum s-a în­tâm­plat și în 2012, la demiterea lui M.R. Un­gu­rea­nu. Da­că Liviu Dragnea va considera că PSD are mai mult de câștigat stând la gu­ver­nare, dar fără premier, o va face. Se va folosi de toți și doar va lăsa im­presia că se lasă folosit. Ră­mâ­ne de văzut cât de inteligent știe să mute PNL.